Administrația Străzilor din București a făcut recent o mișcare controversată, atribuind un contract de peste 250.000 de lei (aproximativ 50.000 de euro) pentru furnizarea de marcaje tactile destinate persoanelor cu dizabilități de vedere. Licitația a fost organizată cu doar o singură ofertă, înainte de alegerile locale din decembrie, și a fost câștigată de firma Zeplin Trafic SRL, o companie cu rezultate financiare extrem de modeste.
Ce face această decizie cu adevărat suspectă este alegerea unei firme cu venituri aproape inexistente pentru un contract atât de valoros. Conform ultimelor bilanțuri, Zeplin Trafic SRL a încheiat anul 2024 cu venituri totale de doar 34 de lei și cu o pierdere de peste 44.000 de lei. În ciuda acestor cifre, compania a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru furnizarea marcajelor tactile necesare pentru nevăzători, după ce a participat singură. Aceasta provine dintr-un domeniu în care, în ultima perioadă, interesele legate de achiziții publice au generat numeroase suspiciuni privind transparența și corectitudinea procesului.
Zeplin Trafic SRL și-a început activitatea în septembrie 2022, fiind deținută de Nurllah Tosun, cetățean turc, și de Mioara Tosun. În ciuda faptului că nu a mai câștigat alte contracte publice în 2025, firma a reușit să obțină două contracte de anvergură, inclusiv pentru marcaje rutiere, toate în același sector de activitate. Biroul firmei se află într-un apartament de pe strada Nerva Traian, într-o zonă centrală a capitalei, ridicând întrebări legate de legitimitatea procedurilor de atribuire.
Contractul pentru marcajele tactile este unul deosebit de important pentru siguranța circulației pietonale, mai ales în zone periculoase precum trecerile de pietoni, școlile sau grădinițele. Potrivit caietului de sarcini, achiziția vizează marcaje din poliuretan, realizate prin turnare cu injecție, în culorile specifice și cu rezistență la factorii de mediu, inclusiv abraziune și lumină. În cazul în care aceste marcaje nu respectă specificațiile, se poate cere înlocuirea lor în termen de 24 de ore.
De cealaltă parte, administrația susține că aceste achiziții sunt esențiale pentru refacerea și extinderea sistemelor de ghidare pentru nevăzători, mai ales în contextul unor sesizări privind siguranța pietonală. Este vorba de zone cu risc crescut, cum ar fi trecerile de pietoni din apropierea școlilor sau alte puncte cu trafic intens. Contractul prevede o garanție de doi ani și obligația pentru furnizor de a înlocui rapid orice produs care nu respectă normele tehnice.
Întrebările despre această procedură rămân, însă, fără răspuns. Reporterii au solicitat poziția Zeplin Trafic referitor la capacitatea firmei de a respecta toate normele în vigoare, dar până în prezent nu au primit un răspuns. La rândul lor, reprezentanții Administrației Străzilor au fost întrebați despre motivele pentru care o companie cu venituri atât de modeste a fost aleasă pentru un contract atât de mare, însă răspunsurile nu s-au făcut încă așteptate.
Este evident că, în timp ce preocuparea pentru siguranța persoanelor cu dizabilități trebuie să fie prioritară, modalitatea în care autoritățile locale achiziționează aceste servicii stârnește semne de întrebare. În ultima perioadă, astfel de situații au fost în centrul atenției publice, iar opinia publică cere mai multă transparență și verificări amănunțite.
Sursa de finanțare și procedurile de atribuire continuă să fie subiecte de analize, mai ales în contextul unor constrângeri legislative și a presiunilor din partea societății civile pentru ca fondurile publice să fie gestionate cu maximă responsabilitate. În timp ce lansarea acțiunilor pentru îmbunătățirea infrastructurii pentru nevăzători este binevenită, modul în care aceste proiecte sunt implementate rămâne o temă de dezbatere aprinsă, mai ales în cazul unor contracte substanțiale atribuite unor firme cu cifre financiare modeste.
Pe măsură ce se apropie noi termene și se desfășoară investigații suplimentare, întrebarea fundamentală rămâne: cui servește cu adevărat sistemul de achiziții publice și cât de mult este prioritar interesul cetățenilor în astfel de decizii? Rămâne de văzut dacă autoritățile vor oferi răspunsuri concrete și dacă măsurile ulterioare vor asigura transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice din București.
