Industria de apărare din România, fiscalitatea și finanțarea – un drum încă plin de obstacole
În ciuda alocărilor semnificative anunțate de Uniunea Europeană, industria de apărare românească rămâne fragmentată și adesea ignorată când vine vorba de accesarea fondurilor europene, în special prin mecanismul SAFE (Security Action for Europe). În ultimele săptămâni, reprezentanții acestei industrii, reunite în Organizația Patronală „Industria de Apărare” (OPIA), au încercat să clarifice modalitățile de finanțare pentru firmele cu capital românesc, majoritatea membri convenționali în domeniu, în contextul în care primele contacte cu autoritățile financiare sunt mai degrabă inexistente.
Negocieri și obstacole legislative: lipsa dialogului și restricțiile UE
La o întâlnire recentă cu reprezentanții principalelor instituții financiar-bancare, oficialii OPIA au comentat asupra faptului că, deocamdată, companiile din industria de apărare nu au fost consulterate oficial pentru participarea la programul SAFE. Nicoleta Paliniuc, președintele Comisiei de Apărare din Senat, a afirmat că data de 1 mai reprezintă termenul limită pentru semnarea formală a contractelor în cadrul programului, care va aloca României 16,68 miliarde de euro.
Însă, deși suma pare impresionantă, există semne clare că aceste fonduri nu vor ajunge efectiv în buzunarele firmelor românești. Directiva 81 a Uniunii Europene, care interzice cooperarea între statele membre pe segmentul industriei de apărare, face aproape imposibilă colaborarea intra-europeană în acest domeniu. Ca urmare, experții sugerează ca firmele din sector să caute parteneriate în afara Uniunii, în SUA, Coreea sau alte state fără restricții, pentru a-și valorifica produsele și tehnologiile.
Președintele OPIA, Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, a confirmat această perspectivă. ”Până acum, noi nu am fost întrebați și nici nu am fost chemați la discuții oficiale. În mod informal, am avut totuși contacte cu parteneri din afara țării”, a explicat acesta. În opinia lui, responsabilitatea de a implica oficial industria de apărare în aceste discuții revine guvernului și autorităților care gestionează fondurile europene de tip SAFE.
Finanțarea și reglementările, principalele piedici pentru industrie
Companiile din domeniu atrag atenția asupra lipsei unor instrumente financiare adecvate și a unei legislații care să le permită să devină mai atrăgătoare pentru creditori. Blocajele legate de conturi sau lipsa instrumentelor de schimb valutar din cauza specificului activităților sunt principalele motive pentru dificultățile în obținerea de finanțare.
Reprezentanții băncilor, precum CEC, Banca Transilvania, BCR și BRD, au exprimat interes pentru colaborare, însă au recunoscut că domeniul industriei de apărare implică riscuri și reglementări ultrase specifice, ce necesită o abordare atentă și personalizată. Bogdan Neacșu, președintele CEC Bank, a menționat că deja colaborează cu Romarm, utilizând garanții de stat și contracte ferme, pentru a asigura creditarea necesară.
Discuții în aer, dar cu pași timizi
Paliniuc a dezvăluit că deja a avut discuții cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și intenționează să continue dialogul după Paște, pentru a identifica posibilități concrete de relansare a industriei de apărare. Cu toate acestea, ea a subliniat că un obstacol major îl reprezintă blocajul la nivelul executivului, în special în cancelaria prim-ministrului, și că trebuie găsite soluții rapide pentru a include și firmele din România în mecanismul SAFE.
Senatoarea a avertizat că dacă fondurile europene vor fi folosite doar pentru importuri sau achiziții din alte țări ale UE, nu se va produce reindustrializarea reală a sectorului. „Dacă vom lua acești bani doar pentru a face cumpărături la raft, nu vom reuși niciodată să resetăm industria de apărare”, a spus ea.
Context – sprijin european în industria de apărare
Deși programul SAFE se află în stadiu de implementare, alocările pentru țara noastră reprezintă doar o parte dintr-un mecanism finanțat cu 150 de miliarde de euro, destinate inițiativelor de apărare, infrastructură și bugetare. România, împreună cu alte 18 state, și-a manifestat interesul pentru a beneficia de aceste fonduri, dar lipsa de coordonare și reglementările restrictive continuă să pună bețe în roate.
OPIA reunește unele dintre cele mai importante companii românești din domeniul apărării, inclusiv ROMARM, Uzina Mecanică Cugir, Thales sau Electromecanica Ploiești, dar pentru ca aceste entități să se poată dezvolta, au nevoie urgentă de o relaxare legislativă și de un sprijin clar din partea statului pentru a accesa fondurile europene și a introduce tehnologiile românești în lanțul de producție internațional.
Perspectivele industriei de apărare din România vor fi, în continuare, strâns legate nu doar de evoluția geopolitică, ci și de capacitatea autorităților de a crea un mediu favorabil pentru finanțare și colaborare internațională. Rămâne de văzut dacă oficialii vor reuși să depășească blocajele administrative și legislative pentru a impulsiona acest sector strategic, atât de vital pentru securitatea națională.
