România impune raportarea risipei alimentare pentru o parte semnificativă a operatorilor economici, în contextul eforturilor europene de reducere a deșeurilor alimentare
O schimbare majoră în gestionarea sectorului agroalimentar din România devine obligatorie începând cu acest an, odată cu implementarea unui sistem de raportare național pentru risipa alimentară. Până acum, această chestiune fusese evitată, însă acum, este necesară o transparență mai mare în fluxurile de gestionare a alimentelor și o responsabilizare sporită a operatorilor din întregul lanț alimentar. La nivel național, între 33 și 40% din cele peste un milion de firme active în sectorul agroalimentar trebuie să respecte aceste noi reguli, ceea ce marchează o abordare semnificativă pentru o țară în plină transformare legislativă.
Provocarea raportării: o modificare în peisajul birocratic al firmelor
Pentru prima dată, companiile din sectorul alimentar sunt obligate să raporteze în mod oficial și transparent despre risipa de alimente, inclusiv cantitățile neconsumate sau aruncate. Această cerință nu trebuie tratată superficial. Elena Grecu, avocat și fondator al firmei Grecu Partners, spune clar: „Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să raporteze date privind risipa alimentară, iar această cerință nu trebuie tratată superficial.” Ea avertizează că procesul de raportare necesită o analiză fină a fluxurilor interne și documente bine întocmite pentru a evita interpretări greșite ale legislației sau depunerea incompletă a documentației. În plus, contextul european în care reducerea risipei alimentare devine o prioritate, sporește riscul de controale stricte și sancțiuni pentru cei care nu respectă noile reguli.
Modalitatea de raportare și responsabilitatea firmelor
Raportarea trebuie făcută pe platforma națională dedicată și, simultan, publicată pe website-urile proprii ale firmelor. Înainte de a încărca informațiile, companiile trebuie să se asigure că datele sunt exacte, complete și susținute de documente interne relevante, precum registre, rapoarte sau alte evidențe. Expertiza și responsabilitatea devin esențiale, având în vedere riscul ca, din neatenție sau lipsă de proceduri clare, să fie transmise informații incomplete sau eronate. Acolo unde există dubii, consultarea unui avocat specializat devine aproape obligatorie, pentru a evita posibilele sancțiuni în cazul inspecțiilor.
Cine trebuie să raporteze? În primul rând, firmele din sectorul agroalimentar, fie ele ferme agricole, fabrici de procesare, depozite, distribuitori sau mari retaileri. Sectorul de ospitalitate și servicii de alimentație publică, de la restaurante la cofetării și hoteluri, sunt, de asemenea, incluși în această obligație. Regulamentul european și legislația națională impun aceste măsuri pentru diminuarea deșeurilor și gestionarea eficientă a resurselor alimentare, urmărind, în același timp, și reducerea impactului asupra mediului.
Măsuri concrete pentru combaterea rispei și sancțiuni
Operatorii trebuie să implementeze măsuri pe un spectru divers de acțiuni: responsabilizarea întregului lanț de producție și distribuție, vânzarea cu reducere pentru produsele aproape de expirare, transferul gratuit către organizații sau utilizarea alimentelor improprii pentru hrană animalelor sau transformarea în compost și biogaz. În cazul în care aceste măsuri sunt ignorate sau nu sunt documentate corespunzător, firmele riscă amenzi considerabile, de până la 40.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor de raportare și maximum 20.000 de lei pentru transferurile ilegale de alimente.
Inspecțiile sunt realizate atât de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cât și de autoritățile fiscale și de mediu. În cazul neconformității, firmele pot fi sancționate drastic, iar neparticiparea sau întârzierea în raportare după ce platforma națională este operatională va atrage penalizări financiare.
În acest context, autoritățile își propun să îmbunătățească nu doar transparența sectorului, ci și să stimuleze o economie circulară și sustenabilă, în conformitate cu directivele europene. Perspectivele pentru anii următori indică o intensificare a controalelor și a măsurilor de responsabilizare, iar companiile din sectorul agroalimentar trebuie să fie pregătite pentru o gestionare mai responsabilă a resurselor.
După implementarea acestor măsuri, eforturile de reducere a risipei alimentare din România par să devină nu doar o obligație legislativă, ci și o prioritate națională în contextul mai larg al protecției mediului și al sustenabilității, elemente esențiale pentru o economie modernizată și responsabilă.
