Fostul șef al Vămii Constanța Sud și adjunctul său au fost reținuți de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în cadrul unui dosar de corupție, suspectați că luau șpagă pentru a grăbi formalitățile de vamă și pentru a prioritiza anumite mărfuri. Anchetatorii susțin că, în schimbul unor sume cuprinse între 100 și 350 de euro per container, oficialii vamali asigurau importatorilor un acces prioritar și reducerea timpului de staționare a mărfurilor.
Reacția autorităților
Potrivit documentelor obținute de reporterii G4Media și Info Sud-Est, în cadrul anchetei a fost audiat și un martor cu identitate protejată, cunoscut sub numele de Ion Cristian. El a relatat cum vameșii din Agigea solicitau sume de bani, spunând în conversațiile înregistrate: „Vorbește la ureche!”, discuție ce indica modul discret și informele în care erau negociate mită.
În urma perchezițiilor, procurorii au descoperit că această practică era răspândită și aproape obișnuită în cadrul Vămii Agigea, unde oficialii luau șpagă pentru facilitarea formalităților vamale.
Ce spun martorii și detalii din anchetă
Unul dintre agenții economici implicați a declarat că firma pe care o reprezintă, cu sediul în același imobil cu Biroul Vamal Agigea, nu avea altă metodă de a-și asigura rapiditatea formalităților decât plata mitelor. Potrivit acestuia, suma pentru un container varia între 100 și 350 de euro, bani care ajungeau direct la fostul șef al vămii, Lică Octavian Parfenie.
Discuțiile din anchetă indică faptul că oficialii vamali slavează, de exemplu, timpul de staționare al unui container – de la trei zile în mod normal – și îl scurtau la două zile pentru sumele plătite. În scenariul de corupție, aceste formalități erau accelerate contra cost, ceea ce ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului vamal.
Conversații înregistrate care arată presiunile și negocierea mitelor
În cadrul anchetei au fost interceptate și conversații între ofițeri de vamă și persoanele implicate, inclusiv discuții în care Parfenie Octavian, fostul șef al Vămii, negocia suma pentru umplerea formalităților.
Un exemplu elocvent este dialogul între acesta și martorul Ion Cristian, în care oficialul susține că nu poate accepta mai puțin de 350 de euro pentru urgentarea unui container. Dialogul include și afirmații emoționate și personale, cum ar fi: „Te iubesc mult! Nu zic la nimeni!”, sugerând o relație apropiată și o practică obișnuită în cadrul instituției.
De asemenea, Parfenie exprimă nemulțumirea pentru suma de 300 de euro, preferând suma de 350, motivând că în acest mod va putea evita discuțiile și posibilele urmări. Ascultând aceste declarații, anchetatorii cred că practicile de corupție erau cunoscute și acceptate în cadrul firmei și al personalului vamal.
Implicații și reacții din mediu
De când informațiile au devenit publice, reacțiile oficiale au fost prudente. Autoritățile au precizat că investighează cazurile și că vor lua măsuri pentru clarificarea situației și pentru instaurarea unei culturi de integritate în zona vamală.
Între timp, numele și funcțiile celor implicați au fost trimise în atentia inspectoratelor de control și a Direcției Generale Anticorupție, fiind așteptate concluzii concrete în următoarele săptămâni.
Pentru mediul de afaceri local, această situație generează îngrijorare, mai ales în contextul în care conferă o imagine negativă asupra funcționării sistemelor publice și a anticipatelor privind nivelul de corupție în sectorul vamal. În plus, percepția asupra corupției din administrație nu face decât să pună bețe în roate pentru atragerea de investitori străini.
În dosarul de corupție aflat sub lupă, anchetatorii continuă audierile și verificările, însă primele detalii indică o practică bine înrădăcinată în cadrul vămii, în care suma luată pe container era considerată o normalitate veche și acceptată tacit de unii oficiali. Rămâne de văzut dacă măsurile luate vor fi suficiente pentru a reda încrederea în această instituție sau dacă vor urma alte controale și pedepse pentru cei implicați.
