Politică

Giedrius Arlauskis, fostul portar al echipei FCSB, a fost protagonistul unui nou episod de interes în lumea fotbalului românesc, de această dată legat de transferul sau la Watford

Giedrius Arlauskis, fostul portar al echipei FCSB, a fost protagonistul unui nou episod de interes în lumea fotbalului românesc, de această dată legat de transferul sau la Watford

Giedrius Arlauskis, fostul portar al echipei FCSB, a fost protagonistul unui nou episod de interes în lumea fotbalului românesc, de această dată legat de transferul sau la Watford. În timp ce sezonul cu rivala din Liga 1 se încheia, lituanianul a făcut un pas important în carieră, înpcalcând granițele Ligii Engleze. Momentul semnării acestui contract a fost marcat de o întâmplare mai puțin obișnuită, plină de amănunte despre stress-ul și emoțiile unui transfer în Premier League.

Semnarea în condiții neașteptate

Arlauskis a povestit recent, într-un interviu acordat site-ului iAMsport.ro, cum a ajuns să semneze cu Watford chiar în timpul unui cantonament al echipei FCSB. La acea vreme, trăia momente tensionate, fiind în Turcia în timp ce echipa sa se pregătea pentru returul campionatului românesc. În timpul acestor zile, impresarul său i-a adus vestea cea mare: era gata de semnarea pre-contractului cu clubul din Premier League, urmând ca vizita medicală să fie stabilită după cantonament.

„Când am semnat cu Watford, eram cu Steaua în cantonament în Turcia. Am făcut două cantonamente, unul în Oliva Nova și altul în Turcia. A venit atunci impresarul și mi-a spus să semnez, era aproape de finalizarea formalităților. I-am cerut voie lui Gâlcă să plec și i-am spus că nu mă întorc în România, că merg direct la Udine pentru vizita medicală,” a explicat fostul portar.

În despre aura de echipă internațională

Transferul la Watford s-a realizat în vara anului 2015, dar aventura în Premier League nu a fost atât de spectaculoasă pe cât s-a sperat. Arlauskis a fost utilizat doar de două ori în campionat, fiind trimis ulterior împrumut la cluburi precum Espanyol și CFR Cluj, unde a avut mai mult timp de joc și a redobândit încrederea fanilor.

Fostul goalkeeper a dezvăluit și specificul situației din momentul în care a trebuit să plece în Anglia. Când a ajuns la Watford, a realizat cât de diferit era stilul de viață față de cel din România. În timpul primelor zile, a fost nevoit să se adapteze nu doar la un nou campionat, ci și la condițiile de pe teren. „Nu aveam haine, eram îmbrăcat cu un trening cu FCSB. Îmi trebuiau haine noi, dar nu aveam timp să-mi cumpăr,” a spus Arlauskis.

Ce e mai interesant, fostul portar a recunoscut că a fost nevoit să facă un sacrificiu personal pentru a suni la încheierea unei înțelegeri importante. În timp ce se afla în Belek, în timpul cantonamentului, a căutat un magazin pentru a-și cumpăra un trening decent, dar și-a dat seama că totul trebuia făcut repede, pentru a nu pierde ocazia de a semna cu Watford.

Implicarea și discuțiile din timpul transferului

Arlauskis a adus în discuție și discuțiile cu antrenorii și oficialii de la FCSB. El a explicat că a cerut doar câteva zile libere pentru a finaliza formalitățile din Anglia. „I-am spus lui Gâlcă că nu mă întorc în România, că trebuie să merg direct la vizita medicală. Știa unde mă duc,” a menționat acesta.

Despre atmosfera de atunci, portarul a descris-o ca fiind intensă, dar profesională. În ciuda agitației, a reușit să-și păstreze calmul și să pună bazele unui transfer important pentru cariera sa. Totodată, nu a uitat să menționeze și umorul din spatele momentului, remarcând că atunci când a plecat, purta un trening de la FCSB, dar, din cauza lipsei de timp, a trebuit să-l arunce după ce și-a cumpărat haine noi.

Transferul la Watford rămâne una dintre cele mai mai spectaculoase mutări din cariera lui Giedrius Arlauskis, şocând și pe fanii din România, dar și pe cei de peste Marea Britanie. În ciuda faptului că nu a avut o prezență constantă în primul plan al echipei, experiența trăită în Anglia i-a adus valoroase lecții despre disciplina și profesionalismul dintr-un campionat de top.

Dincolo de graficul tumultuos al trecerii sale peste granițe, portarul lituanian rămâne un exemplu de devotament și adaptabilitate, iar povestea lui continuă să fie urmărită cu interes de cei pasionați de cariere sportive cu răsturnări neașteptate.