Conform Libertatea: Gara progresul, o amintire pe șine în drumul spre modernizare
Canicula verii mușcă puternic Bucureștiul, iar aerul aproape irespirabil pare să accentueze sentimentul dispariției. La Gara Progresul, istoria se scrie acum în șinele ce rămân, în timp ce clădirea veche, martoră a atâtor plecări și sosiri, este la un pas de a deveni doar o amintire. Demolarea clădirii inaugurate în 1960, parte a proiectului de modernizare a liniei București-Giurgiu, marchează sfârșitul unei ere pentru sudul Capitalei, dar deschide drumul unui nou complex multimodal ce va integra trenurile cu viitoarea magistrală de metrou.
O gară născută din o halta și purtătoare de istorie feroviară
Povestea Gării Progresul începe, de fapt, înainte de inaugurarea sa oficială. În 1953, locul era o simplă haltă pe linia care lega Filaretul de Giurgiu. Treptat, între 1954 și 1958, a fost transformată în stație, iar la 19 noiembrie 1960, Gara București-Progresul a preluat rolul Gării Filaret, devenind noua poartă feroviară a sudului Capitalei. Pe lângă liniile pentru călători, gara dispunea de linii de marfă, rampe și conexiuni industriale, deservind o importantă zonă economică. Pasionații de istorie feroviară amintesc de o zonă extinsă pentru marfă și multiple linii industriale care alimentau obiective economice din sudul orașului. De asemenea, gara avea o legătură importantă cu activitatea militară, găzduind opriri pentru trenurile armatei, ale căror urme ale vechilor linii pot fi încă identificate printre vegetație.
Traseul primei linii de cale ferată, întrerupt de natură și timp
Gara Progresul se afla pe traseul primei căi ferate construite în România: București-Giurgiu. Pe 31 octombrie 1869, trenul inaugural a parcurs cei aproximativ 67 de kilometri în doar o oră și jumătate, la o medie de 45 km/h. Paradoxal, astăzi, călătoria feroviară pe aceeași rută durează peste trei ore, pe un traseu de circa 115 kilometri, fiind marcată de întârzieri și lucrări interminabile. Lovitura decisivă a venit în august 2005, când podul feroviar de la Grădiștea s-a prăbușit din cauza inundațiilor, întrerupând linia directă București-Giurgiu. Gara a rămas fără traficul feroviar de călători timp de aproape două decenii, doar trenurile de marfă continuând să circule ocazional. Abia la 1 iunie 2024 au revenit trenurile de călători pe ruta directă, însă vechea gară nu va mai fi acolo pentru a le întâmpina.
Un nod intermodal pentru viitorul transportului
Locul unde astăzi se văd urmele vechilor șine va deveni un nod intermodal complex. Noul proiect va integra pe lângă linia de tren și extinderea Magistralei 4 de metrou, creând o legătură directă între Gara de Nord și Gara Progresul, traversând nordul, centrul și sudul Bucureștiului cu 14 stații noi pe un traseu de aproximativ 11-12 kilometri. Noul terminal va include, de asemenea, o parcare de tip park&ride, gândită pentru a fluidiza traficul urban și a oferi o alternativă viabilă pentru transportul în Capitală în deceniile următoare. Chiar dacă gara clădire dispare, funcționalitatea sa strategică în rețeaua de transport se va reinventa.
Sursa: Libertatea
