Serviciul de gardă medicală, un pilon vital al asistenței medicale în România, continuă să fie sub presiune în 2026, cu probleme persistente legate de organizare și remunerare. Sistemul se confruntă cu dezechilibre majore, mai ales din cauza diferențelor dintre gărzile obligatorii și cele efectuate în regim suplimentar. Aceste discrepanțe generează nemulțumiri în rândul personalului medical și afectează calitatea serviciilor oferite pacienților.
Provocări în organizarea gărzilor
Programul standard al unui medic este de aproximativ șapte ore, dar adesea se extinde din cauza volumului mare de muncă și a lipsei de personal. Gărzile reprezintă o parte semnificativă din munca medicilor, iar modul în care sunt structurate și compensate financiar are un impact direct asupra calității vieții acestora și a motivației lor. O problemă majoră o constituie inegalitățile în remunerare, care diferă în funcție de spital și de tipul de gardă. Medicilor care efectuează gărzile obligatorii li se acordă adesea o compensație mai mică decât celor care aleg să facă gărzi suplimentare, creând tensiuni și sentimente de nedreptate.
Sistemul de pontaj și gestionarea resurselor umane în spitale sunt, de asemenea, aspecte problematice. În multe unități sanitare, procesul de planificare a gărzilor este dificil, generând întârzieri și erori. Aceste disfuncționalități afectează capacitatea sistemului de a acoperi în mod eficient necesitățile pacienților. De asemenea, lipsa de personal medical, în special în specialitățile deficitare, agravează situația, deoarece numărul redus de medici disponibili crește presiunea asupra celor care efectuează deja gărzi.
Remunerarea și impactul asupra personalului medical
Remunerarea inadecvată a gărzilor are consecințe serioase asupra moralului personalului medical. Munca suplimentară constantă, combinată cu o compensație financiară considerată insuficientă, duce la epuizare și frustrare. Această situație poate afecta direct calitatea îngrijirii și poate contribui la creșterea riscului de erori medicale. Medicii, inclusiv rezidenții, sunt adesea nevoiți să lucreze un număr mare de ore suplimentare pentru a-și suplimenta veniturile.
Un alt aspect important este lipsa de beneficii sociale adecvate pentru gărzile efectuate. Majoritatea medicilor care fac gărzi nu beneficiază de condiții optime de odihnă sau de spații adecvate de recuperare după orele de lucru. În plus, asigurarea medicală și protecția la locul de muncă sunt adesea insuficiente, amplificând riscurile profesionale. Aceste condiții precare descurajează tinerii medici să se implice în sistemul de gărzi și pot genera un exod al specialiștilor către alte țări unde condițiile de muncă și remunerarea sunt mai bune.
Măsuri și perspective
Pentru a aborda aceste probleme, este nevoie de o reformă amplă a sistemului de gărzi, care să includă o reorganizare a programului de lucru, o reevaluare a metodelor de remunerare și o îmbunătățire a condițiilor de muncă. Creșterea transparenței în ceea ce privește planificarea și pontajul gărzilor poate contribui la reducerea inechităților și la îmbunătățirea încrederii în sistem. De asemenea, investițiile în formarea și dezvoltarea profesională a medicilor care efectuează gărzi sunt esențiale.
În prezent, Ministerul Sănătății lucrează la un proiect de lege care vizează modernizarea sistemului de gărzi și alinierea acestuia la standardele europene. Proiectul prevede, printre altele, creșterea tarifelor orare pentru gărzi și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Consultările cu reprezentanții sindicatelor din sănătate și cu organizațiile profesionale vor continua pe parcursul lunii octombrie, cu scopul de a finaliza proiectul de lege până la sfârșitul anului.
