Conform Economistul.ro: Germania, în pragul unei reevaluări strategice: China, percepută tot mai mult ca rival, industria auto sub presiune
Susținătorii principalelor partide de coaliție din Germania, CDU/CSU și SPD, manifestă un scepticism accentuat față de China, majoritatea considerând-o un rival sau chiar un adversar. Acest sentiment plasează Germania în fruntea statelor europene în ceea ce privește percepția negativă față de Beijing, conform unui amplu sondaj realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR).
Scepticism german și contrast cu sudul Europei
Datele sondajului, realizat în mai 2026 și incluzând 19.481 de respondenți din 15 țări europene, arată că 60% dintre germanii afiliați principalelor formațiuni politice de guvernământ privesc China ca pe un adversar. Această atitudine contrastează puternic cu percepția din țări precum Italia sau Spania, unde majorități semnificative (56%, respectiv 65%) consideră China un partener necesar sau chiar un aliat. Doar Franța se apropie de nivelul de scepticism manifestat de Germania.
Această transformare a percepției publice vine într-un moment critic pentru politica germană față de China. Autorii analizei ECFR subliniază că reticența Berlinului a limitat, până acum, adoptarea unor măsuri comerciale europene mai ferme. În timp ce alte state europene, precum Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania, au solicitat Comisiei Europene acțiuni mai rapide și mai decisive în privința politicilor comerciale chineze, Germania a continuat să susțină consolidarea relațiilor economice.
Industria auto, pe frontul presiunilor comerciale
Schimbarea de poziție a Berlinului pare a fi influențată și de deteriorarea situației unor sectoare industriale cheie. Industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar tendința pare să se mențină, cu o estimare de circa 10.000 de posturi pierdute lunar. Sectorul auto este identificat ca fiind cel mai expus presiunilor concurențiale. Producătorii auto germani se confruntă nu doar cu pierderea cotelor de piață în China, ci și cu o concurență din ce în ce mai acerbă din partea producătorilor chinezi pe piețele europene și internaționale.
Istoric, relația dintre industria germană și China a fost definită de beneficiile accesului la piața chineză și de integrarea în lanțurile globale de producție. Totuși, creșterea capacităților industriale chineze și dominanța în sectoare precum vehiculele electrice, bateriile și tehnologiile energetice au adus în prim-plan problema dependențelor economice.
Analiza ECFR sugerează că opinia publică oferă guvernului german un spațiu politic pentru a adopta o poziție mai fermă, fără a risca o reacție negativă majoră din partea electoratului. Această interpretare, a autorilor analizei, nu reprezintă o decizie a guvernului federal sau a Uniunii Europene. Totuși, un sprijin public semnificativ pentru investițiile în energie regenerabilă, care se menține la 57% în Germania și 61% la nivel european, sugerează posibilitatea de a combina tranziția energetică cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi.
Dezbaterea europeană se concentrează pe reducerea riscurilor în sectoarele strategice, fără a urmări o separare completă a economiilor. Protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene sunt pilonii acestei noi abordări. Germania, confruntată cu presiuni economice și cu o perceptie publică în schimbare, pare să se îndrepte spre o politică externă economică mai precaută.
În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, subliniind complexitatea relației bilaterale, care include acum și riscuri de securitate cibernetică. Pentru Germania, această situație adaugă noi dimensiuni presiunilor economice și strategice exercitate de relația cu Beijingul.
Sursa: Economistul.ro
