Conform Economistul.ro: Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de China din Europa, șase din zece susținători ai partidelor de guvernământ, CDU/CSU și SPD, considerând Beijingul un rival sau un adversar. Această percepție publică se manifestă într-un moment de presiuni economice crescânde asupra politicii germane față de China, în special în industria auto, care se confruntă cu pierderi semnificative de locuri de muncă.
Industria auto, prinsă la mijloc
Industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar ritmul de pierdere se menține la circa 10.000 de posturi pe lună. Sectorul auto este cel mai expus, producătorii germani pierzând cotă de piață atât în China, cât și pe piețele internaționale, în fața concurenței din partea companiilor chineze. Această situație complică relația tradițional strânsă dintre industria germană și China, bazată în trecut pe accesul la piața chineză.
Schimbări în politica Berlinului față de Beijing
Analiștii de la European Council on Foreign Relations (ECFR) sugerează că, deși Germania a blocat anterior măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei, poziția sa începe să se modifice. Există semne că Berlinul acceptă prudent inițiative menite să reducă dependențele economice și să protejeze industriile europene. Totuși, aceste schimbări nu implică o ruptură completă a relațiilor economice, ci mai degrabă o strategie de reducere a riscurilor în sectoare considerate strategice.
Percepția publică din Germania contrastează puternic cu cea din alte state europene. În Italia, 56% dintre respondenți consideră China un partener necesar sau aliat, iar în Spania, proporția ajunge la 65%. Sondajul ECFR, realizat în mai 2026 pe 19.481 de respondenți din 15 țări europene, a inclus 2.138 de participanți din Germania.
Dependențe și tranziția energetică
În ciuda scepticismului față de China, majoritatea germanilor, 57%, susțin investițiile în energie regenerabilă. Acest procent este ușor sub media europeană de 61%, dar arată o voință politică pentru continuarea tranziției energetice. Analiștii ECFR consideră că tranziția energetică poate fi combinată cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi prin sprijinirea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și bateriile.
Această abordare ar viza dezvoltarea industriei europene pentru a limita apariția unor noi dependențe față de China în sectoarele create de tranziția energetică. Deciziile politice în acest sens sunt cruciale, deoarece amânarea lor ar putea genera costuri politice guvernelor, pe măsură ce competitivitatea industrială continuă să se deterioreze.
În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, demonstrând o altă fațetă a relației tensionate, dincolo de aspectele pur comerciale.
Sursa: Economistul.ro
