Conform Economistul.ro: Germania, tot mai sceptică față de China: industriile auto și energetice în vizor
Majoritatea susținătorilor partidelor de guvernământ din Germania, CDU/CSU și SPD, privesc China ca pe un rival sau chiar un adversar, conform unui sondaj recent al European Council on Foreign Relations (ECFR). Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări europene incluse în cercetare, într-un context marcat de presiuni comerciale tot mai mari asupra industriei auto germane și de strategii de securitate economică.
În rândul alegătorilor germani afiliați principalelor forțe politice de la Berlin, 60% au descris China ca fiind un rival sau un adversar. Această percepție contrastează puternic cu cea din țări precum Italia, unde 56% dintre respondenți consideră China un partener necesar sau un aliat, sau Spania, unde această proporție ajunge la 65%. Publicul francez pare să se apropie cel mai mult de poziția sceptică a germanilor, conform analizei ECFR.
Sondajul, realizat în mai 2026, a inclus peste 19.000 de respondenți din 15 state europene, dintre care peste 2.100 din Germania. Rezultatele apar într-un moment în care guvernul german se confruntă cu dilema protejării producției europene, în special a celei auto, și menținerii unor relații economice esențiale cu Beijingul.
Industria auto germană, prinsă la mijloc
Industria auto este considerată cel mai expus sector la presiunile concurențiale din partea producătorilor chinezi. Aceștia câștigă cotă de piață atât pe piața internă, cât și pe piețele internaționale, inclusiv în Europa. În acest context, Germania, care a susținut mult timp o politică de integrare strânsă cu lanțurile de producție chineze, începe să își modifice abordarea.
Autorii analizei ECFR subliniază că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, cu o tendință de pierdere lunară de circa 10.000 de posturi. Această deteriorare a situației industriale se reflectă și în politica Berlinului.
Până recent, reticența Germaniei a limitat susținerea europeană pentru măsuri comerciale mai ferme împotriva Chinei. Țări precum Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut Comisiei Europene instrumente de apărare comercială mai puternice, însă Germania a preferat o consolidare a relațiilor industriale cu Beijingul. Cu toate acestea, atitudinea Berlinului pare să se fi modificat, acceptând prudent inițiative de reducere a dependențelor și de protejare a industriilor europene.
Tranziția energetică, o oportunitate pentru independență
Percepția publică tot mai sceptică față de China oferă guvernului german spațiu politic pentru o abordare mai fermă în privința dependențelor economice. Acest lucru nu implică, însă, respingerea tranziției energetice. Un procent de 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, iar în cele 15 țări analizate, această proporție ajunge la 61%.
Autorii analizei sugerează că tranziția energetică poate fi combinată cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi. Dezvoltarea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și bateriile ar putea limita apariția unor noi dependențe de China în sectoarele nou create de tranziția energetică. Această strategie implică susținerea producției europene în paralel cu investițiile necesare electrificării.
Presiunile asupra relației germano-chineze nu vin doar din competiția comercială. Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre. Unul dintre cazuri vizează compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase state membre între 2022 și 2023.
Dezbaterea europeană se concentrează pe reducerea riscurilor în sectoarele strategice, fără a urmări o separare completă a economiilor. Obiectivele includ protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene. Pentru Germania, contextul actual, care include comerțul, investițiile, concurența industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice, permite susținerea unei abordări europene mai ferme.
O întârziere în implementarea acestor măsuri ar putea genera costuri politice pentru guverne, odată cu deteriorarea competitivității industriale, conform analizei ECFR.
European Council on Foreign Relations este un think tank european independent. Analiza publicată pe 6 august 2026 este semnată de Nele Anders și Nina Schmelzer.
Sursa: Economistul.ro
