Conform Economistul.ro: Germanii, tot mai sceptici față de China
Germania înregistrează cel mai înalt nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări europene analizate de European Council on Foreign Relations (ECFR). Șase din zece susținători ai principalelor partide din actuala coaliție germană, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau un adversar. Această atitudine se suprapune cu o industrie auto germană aflată sub presiune comercială, în timp ce Berlinul caută un echilibru între protejarea producției interne și menținerea relațiilor economice cu China.
Situația din Germania contrastează cu cea din alte state europene. În Italia, de exemplu, 56% dintre respondenți văd China ca pe un partener necesar sau chiar un aliat. În Spania, proporția celor cu o percepție pozitivă ajunge la 65%. Sondajul ECFR, realizat în mai 2026, a cuprins peste 19.000 de respondenți, dintre care peste 2.100 doar în Germania, oferind o imagine clară a diferențelor de opinie la nivel continental.
Presiuni economice și schimbări de poziție la Berlin
Analiza ECFR subliniază că reticența factorilor de decizie de la Berlin a limitat până acum sprijinul Germaniei pentru măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei. Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au solicitat recent Comisiei Europene o abordare mai directă și utilizarea mai rapidă a instrumentelor de apărare comercială. Germania, însă, a preferat o consolidare a relațiilor industriale.
Cu toate acestea, poziția Berlinului pare să se nuanțeze. Autorii analizei sugerează că Germania nu mai blochează activ o abordare europeană mai fermă și a acceptat inițiative menite să reducă dependențele economice și să protejeze industriile locale. Consiliul European din iunie 2026 a pus accent pe accelerarea măsurilor de consolidare a competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a Uniunii Europene.
Industria prelucrătoare germană se confruntă cu pierderi semnificative de locuri de muncă. Între 2019 și 2025, aproximativ 420.000 de posturi au fost eliminate, iar estimările indică o continuare a reducerii cu circa 10.000 de locuri de muncă lunar. Sectorul auto este cel mai expus, producătorii germani pierzând cotă de piață atât pe piața internă chineză, cât și pe piețele internaționale, în fața concurenței tot mai puternice a companiilor chineze.
Tranziția energetică, oportunitate sau nouă dependență?
Pe fondul acestor presiuni, sprijinul public pentru tranziția energetică rămâne ridicat. 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, iar proporția la nivelul celor 15 țări analizate de ECFR ajunge la 61%. Autorii consideră că acest sprijin oferă guvernului german un spațiu politic pentru o abordare mai fermă față de dependențele economice de China, fără a neglija obiectivele de decarbonizare.
Analiza sugerează că o politică integrată ar putea combina tranziția energetică cu investiții în capacitățile industriale europene, în domenii precum energia eoliană și bateriile. Acest demers ar viza limitarea apariției unor noi dependențe față de China în sectoarele emergente create de transformarea energetică. Deși sondajul nu indică un sprijin direct pentru tarife sau restricții comerciale, percepția publică ar putea permite guvernului german să adopte măsuri mai ferme.
Relația complexă dintre Germania și China include comerțul, investițiile, concurența industrială, dar și aspecte legate de securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice. Recent, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, accentuând necesitatea unei abordări echilibrate și strategice din partea Germaniei și a întregii Uniuni Europene.
Sursa: Economistul.ro
