Guvernul României a adoptat, în ședința de marți seara, o nouă ordonanță de urgență menită să reglementeze modul în care angajatorii plătesc concediile medicale, măsură care a generat deja controverse și dezbateri intense în mediul economic și social. Modificările intră în vigoare începând cu 1 februarie 2026, dar deja ridică semne de întrebare privind impactul asupra angajaților, angajatorilor și sistemului de sănătate publică.
Schimbări majore în responsabilitatea angajatorilor pentru concediile medicale
Pentru prima dată în istoria recentă, guvernul a decis că angajatorii vor suporta integral plata pentru cinci zile de concediu medical, începând cu anul următor, eliminând astfel o parte din povara financiară a statului și a sistemului sanitar. În plus, prima zi de concediu nu va mai fi plătită, aspect ce depășește anteriorul cadru legislativ, unde cel puțin prima zi era de obicei acordată angajatului fără plată sau cu plată redusă, în funcție de prevederile fiecărei companii.
„Este o măsură care are în vedere atât responsabilizarea angajaților de a nu abuza de concediile medicale, cât și reducerea costurilor pentru bugetul public”, a declarat un oficial al ministerului muncii. Totodată, se intenționează instituirea unor controale sporite pentru verificarea modului în care sunt acordate concediile, urmând a fi utilizate sisteme informatice avansate pentru prevenirea abuzurilor și a fraudei.
Această măsură, însă, a fost primită cu reticență de către sindicate și structurile patronale, care susțin că ar putea duce la o scădere a sănătății și bunăstării angajaților, precum și la conflicte între angajați și angajatori, în loc de creșterea responsabilității. Reprezentanții business-urilor mari avertizează că această schimbare ar putea induce un climat de incertitudine și posibilă injustiție în modul în care se apreciază motivele absențelor.
Contextul și motivele din spatele deciziei guvernamentale
Decizia vine într-un context în care sistemul de sănătate publică și cel de asistență socială din România au fost din ce în ce mai supuse presiunilor financiare și administrative. În ultimii ani, numărul concediilor medicale a crescut semnificativ, generând presiuni asupra bugetului public și asupra companiilor private, în condițiile în care legislația anterioară nu punea suficiente limite pentru abuzuri.
Guvernul a anunțat că măsura are ca scop reducerea costurilor și creșterea responsabilității în rândul angajaților, dar nu a scăpat neobservată nici intenția de a lupta împotriva posibilului fenomen de „concedii false”, o temă tot mai dezbătută în ultima perioadă în România. În același timp, însă, experții din domeniu avertizează asupra riscurilor acestei reforme, subliniind că o astfel de măsură trebuie însoțită de controale riguroase și de un sistem de monitorizare eficient, altfel poate avea efecte adverse asupra sănătății și moralului angajaților.
Ce urmează pentru sistemul de sănătate și muncă din România
Implementarea noii reguli va fi monitorizată atent, dar rezultatele vor fi vizibile în următorii ani. În timp ce guvernul speră la reducerea abuzurilor și la o mai bună responsabilizare a salariaților, criticii sunt îngrijorați de impactul asupra stării de sănătate a angajaților și de posibilele conflicte la nivelul relațiilor de muncă.
Un alt aspect de urmărit este modul în care întreprinderile mici și mijlocii vor reacționa, având în vedere resursele și capacitatea de a face față controalelor sporite. În plus, medicii și specialiștii în domeniul sănătății avertizează că eliminarea plății pentru prima zi de concediu poate duce la și mai multe abuzuri, subminând motivarea angajaților de a avea grijă de sănătatea lor.
Perspectiva unei reforme care să răspundă atât nevoilor fiscale ale statului, cât și celor de protejare a drepturilor angajaților, rămâne încă deschisă. Rămâne de văzut dacă noua legislație va duce, așa cum se dorește, la un echilibru între responsabilizare și respectarea sănătății și bunăstării ocupaționale în România.
