Guvernul României a respins vehement acuzațiile aduse de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, care susține că premierul Ilie Bolojan ar fi exercitat presiuni asupra Curții Constituționale (CCR) în legătură cu reforma pensiilor magistraților. Într-un comunicat transmis vineri, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a clarificat că scrisoarea adresată CCR nu conține niciun fel de solicitare sau avertisment din partea premierului, ci reprezintă pur și simplu o „situație de fapt”.
### Guvernul reacționează
Ioana Dogioiu a afirmat că „premierul nu a cerut un anumit verdict și nu a formulat avertismente”, subliniind că scopul acestei scrisori este de a asigura că instanța este complet informată înainte de a lua o decizie. Aceasta a adăugat că un demers similar a fost realizat anterior de Lia Savonea, care a trimis CCR o expertiză referitoare la evoluția pensiilor magistraților, expertiză pe care Dogioiu a caracterizat-o ca „extrem de discutabilă sub aspectul acurateții”.
În ceea ce privește interpretarea lui Savonea privind un eventual impact asupra fondurilor europene, Dogioiu a subliniat că Executivul nu consideră că opiniile acesteia ar avea relevanță. „Adevărul nu poate constitui o formă de presiune”, a precizat purtătoarea de cuvânt, referindu-se la necesitatea ca deciziile CCR să fie bazate pe faptele și nu pe considerentele financiare ale Guvernului.
### Acuzațiile lui Lia Savonea
Reacția lui Lia Savonea este puternică și argumentată. Într-un comunicat de presă, aceasta a acuzat Executivul de „ingerințe” inacceptabile. Savonea a avertizat că remarcile premierului referitoare la pierderile financiare din PNRR, în cazul unei întârzieri a deciziei CCR, constituie o amenințare la adresa statului de drept. „Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României”, a notat aceasta, adăugând că dialogul dintre autorități nu ar trebui să se transforme în presiuni.
Savonea a cerut premierului să reafirme public sprijinul față de independența justiției și a subliniat că „orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului”.
### Decizia Curții Constituționale
Pe 11 februarie, judecătorii CCR se vor reuni pentru a discuta sesizarea Înaltei Curți de Justiție și Casație privind reformele pensiilor magistraților. Proiectul de reformă inițiat de Guvern include modificări semnificative, care ar putea afecta direct statutul financiar al magistraților.
Premierul Bolojan a subliniat într-o scrisoare adresată președintei CCR, Simina Tănăsescu, că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR dacă Curtea nu va lua o decizie rapidă. Deși Comisia Europeană consideră că jalonul referitor la pensii este neîndeplinit, aceasta a decis să aștepte rezultatul ședinței din februarie înainte de a-și formula concluziile definitive.
Această situație tensionată între Guvern și instanțele judecătorești evidențiază nu doar complexitatea reformelor propuse, ci și sensibilitățile politice și juridice implicate în contextul îndeplinirii obligațiilor asumate de România în fața Uniunii Europene. Reacțiile sunt variate, iar dezbaterile pe tema independenței justiției în raport cu puterea executivă continuă să polarizeze opiniile în societate.
