Guvernul României a aprobat joi o hotărâre care stabilește noul nivel al salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, urmând să fie aplicat începând cu 1 iulie 2026. Astfel, salariul minim va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei pe lună pentru un program normal de lucru de aproximativ 166,6 ore. Decizia, anunțată oficial de premierul Ilie Bolojan, este menită să ajusteze nivelul veniturilor în contextul evoluției economice și sociale a țării.
Reacția autorităților și estimările privind impactul majorării salariului minim
Anunțul a fost confirmat și de ministrul Muncii, Florin Manole, care a precizat într-o postare pe Facebook că această majorare vizează beneficiarii salariului minim, estimând că peste 1,7 milioane de angajați vor beneficia de această creștere. În prezent, salariul minim brut este plătit unui număr de aproximativ 831.000 de salariați, reprezentând circa 14,6% din totalul angajaților din România. Majorarea vine ca o ajustare necesară pentru a ține pasul cu inflația și pentru a menține nivelul de trai al angajaților cu venituri reduse.
Impactul asupra bugetului și al economicii
Conform documentelor oficiale, impactul financiar al măsurii pentru perioada iulie-decembrie 2026 se ridică la circa 622 milioane de lei. Din această sumă, veniturile suplimentare la buget ar urma să ajungă la aproape 969 milioane de lei, pe fondul creșterii bazei impozabile. În același timp, cheltuielile generate de majorarea salariului minim sunt estimate la 347 milioane de lei pentru jumătatea anului. Autoritățile consideră că această ajustare poate stimula economia națională, având un efect pozitiv asupra consumului și a creșterii veniturilor populației.
Ce spun specialiștii și partenerii sociali
Experții economici și reprezentanții mediului de afaceri sunt mai puțin entuziaști. Organizațiile patronale precum Confederația Patronală Concordia atrag atenția asupra ritmului rapid al creșterilor salariului minim din ultimii ani, afirmând că o nouă ajustare ar putea pune presiune suplimentară pe companii, mai ales cele cu margini de profit reduse. „Salariul minim a crescut cu aproape 85% în ultimii cinci ani, ceea ce necesită o perioadă de stabilizare pentru economie,” a declarat un reprezentant al Concordia.
Sindicatele, în schimb, susțin nevoia de a majora salariile pentru a compensa efectele inflației. Organizatiile sindicale au cerut chiar o creștere până la 4.350 de lei, argumentând că actualul nivel nu mai reflectă nivelul de trai al lucrătorilor cu venituri mici, iar ajustarea ar fi o măsură de protecție socială.
Perspectiva guvernamentală și a experților economici
Guvernul vede în această majorare o oportunitate de a revitaliza economia și de a crește atractivitatea muncii. În nota de fundamentare, autoritățile susțin că o ajustare a salariului minim va stimula ocuparea și va încuraja munca formală, reducând astfel fenomenul muncii nedeclarate. Premierul Ilie Bolojan a evidențiat că măsura urmărește și menținerea echilibrului între sustenabilitatea fiscală și necesitatea de a susține veniturile populației.
De altfel, experții economici estimează că o creștere a salariului minim poate avea efecte pozitive asupra puterii de cumpărare, ceea ce ar putea duce, în timp, la o creștere a consumului intern și a cererii pentru bunuri și servicii în economie. Totuși, aceștia atrag atenția asupra necesității unor măsuri complementare pentru ca efectele să fie durabile și echilibrate.
Disensiuni între partenerii sociali în cadrul procesului decizional
Decizia de majorare a salariului minim nu a fost unanim acceptată. Organizațiile patronale au făcut presiuni pentru menținerea nivelului actual, invocând povara pe sectorul privat și riscul de pierdere a competitivității. De partea cealaltă, sindicatele au exprimat opoziție față de limitele fixe propuse, cerând o ajustare peste valoarea stabilită, argumentând că situația economică solicită măsuri mai ambitioase pentru protecția salariatilor.
În ciuda diferențelor, hotărârea a fost adoptată, urmând ca, începând cu jumătatea anului viitor, salariul minim să fie indexat la nivelul de 4.325 de lei, o măsură considerată de guvern un pas înainte în politica salarială și un răspuns la evoluțiile economice și sociale din România.
