Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a ieșit public pentru a nega vehement orice legătură cu acuzațiile interne din PNL, conform cărora mai mulți membri ai partidului ar fi votat împotriva propunerilor conducerii și ar fi făcut alianță cu PSD. Declarațiile sale răspund la tensiunile recente care au zguduit partidul și au scos la iveală diviziuni profunde în interiorul liberalilor.
Controversele interne și implicațiile pentru PNL
Situația a escaladat după ce Ilie Bolojan, liderul PNL și fost ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a încercat să schimbe conducerea unor organizații din sectoarele Bucureștiului și din alte județe, în încercarea de a întări partidul înaintea alegerilor locale. El a avut nevoie de cel puțin 37 de voturi pentru a-și susține planul, însă s-a oprit la doar 35, după ce majoritatea nu s-a prezentat sau a votat împotrivă. În ciuda percepției că aceste opțiuni înseamnă o ruptură în partid, Thuma susține că situația nu trebuie interpretată ca o alianță cu PSD, ci ca o opoziție clară față de demiteri nejustificate sau motivate politic.
„De ceva timp încoace, se acreditează ideea că împotriva domnului Bolojan s-au aliat oameni din PNL care au PSD în suflet. Cu alte cuvinte, că ne-am fi vândut. Că ‘PeSeDiștii cei răi din PNL’ ar fi votat ieri împotriva înlocuirii liderilor unor organizații de sector din București și din țară,” a declarat Thuma pe pagina sa de Facebook, respingând acuzațiile care i s-au adus.
Votul de încredere și diviziunile în leadership-ul PNL
Un alt punct de tensiune a fost votul pentru încrederea în Ilie Bolojan, care a avut de gestionat o situație complicată în interiorul partidului. În ședința de luni, Bolojan a încercat să obțină sprijinul pentru înlocuirea liderilor unor organizații din București și din alte județe, însă majoritatea s-a dovedit insuficientă. În urma votului, rezultatul a fost 35 pentru, 6 împotrivă și 9 abțineri, iar cinci lideri au absentat, ceea ce a însemnat, conform comunicatului oficial, că nu s-a întrunit majoritatea calificată de două treimi necesară pentru hotărâre.
În ciuda acestui impas, Bolojan a primit în cele din urmă votul de încredere în Biroul Politic Național.La încercarea de a explica reacțiile interne, Thuma a subliniat că multe dintre opoziții vin din dorința de a analiza și de a evolua în mod constructiv. El a evidențiat numărul mare de primari păstrători de funcții în județele importante: Brașov, cu 30 de primari liberali din totalul de 58, Giurgiu cu 43 de primari din 54 și Ilfov, unde 32 de primari aparțin liberalilor. Acest echilibru de putere în județe sugerează că opoziția la schimbări nu poate fi redusă la simple acuzații, ci are rădăcini în voința liderilor locali de a păstra status quo-ul.
Contextul politic și implicațiile pentru viitorul partidului
De fapt, aceste tensiuni interne vin pe fondul unui context politic agitat, în care PNL încearcă să-și mențină unitatea în fața provocărilor din teren și a presiunilor din partea opoziției. În plus, rivalitatea dintre diferite facțiuni din partid pare să se intensifice pe măsură ce alegerile locale se apropie, iar liderii caută să-și consolidare pozițiile și influența. Refuzul de a aproba demiterea unor lideri de organizații a fost justificat de Thuma ca fiind o nevoie de o discuție serioasă și de o analiză profundă, în interiorul partidului, pentru a înțelege unde sunt inefficientele și ce schimbări sunt necesare cu adevărat.
Ultimele dezvoltări indică faptul că în PNL vor urma discuții aprinse și poate chiar remanieri, însă perspectiva de unitate rămâne încă incertă. Ceea ce pare sigur este că liderii locali și cei naționali vor trebui să găsească un teren comun pentru a evita o fractură majoră în partid, pe măsură ce campania electorală se apropie cu pași repezi. În același timp, modul în care PNL va reuși să gestioneze aceste conflicte interne va fi un barometru al stabilității sale și al viitorului său proiect politic.
