Iarna fără viscol și zăpadă: Schimbări alarmante în climatul românesc
Două din caracteristicile emblematice ale iernii românești, viscolul și stratul consistent de zăpadă, au dispărut aproape complet din peisajul sezonier. Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie, subliniază că, deși vara este anotimpul cel mai afectat de încălzire, iarna reprezintă cea mai grav afectată perioadă climatică din România.
“Viscolul era pe vremuri un fenomen comun, cu două-trei evenimente majore pe fiecare sezon. Acum, ne confruntăm cu o absență aproape totală a acestor episoade”, a declarat Cheval pentru HotNews.ro. De la o medie de câteva viscole pe iarnă, acum avem ani în care numărul acestora tinde spre zero, iar singurul episod recent de viscol a fost „moale și ușor”.
Cine este de vină pentru absența zăpezii?
Cheval indică lipsa zăpezii ca fiind un factor central în acest fenomen. Iarna trecută, Bucureștiul a avut parte de un strat de zăpadă de 48 cm, un eveniment excepțional, dar care nu mai reflectă normele climatice actuale. „Când spuneam iarnă, spuneam zăpadă, iar acum, acest atribut dispare”, a adăugat cercetătorul.
Modificările sunt cauzate de circulația globală a aerului. Ciclonii mediteraneeni, care aduc vreme caldă și precipitații, devin din ce în ce mai frecvenți, iar anticiclonul siberian, responsabil pentru frig, nu mai apare cu aceeași regularitate ca înainte. Aceste schimbări se traduc în ierni tot mai blânde, așa cum a fost sezonul 2023-2024, considerată cea mai caldă din istoria recentă a României, cu o medie de 3,8 °C.
Revenirea iernilor severi? O posibilitate îndepărtată
Deși climatologii nu exclud complet posibilitatea revigorării iernilor severe, tendința actuală este îngrijorătoare. “Valurile de căldură apar tot mai frecvent, nu numai vara, ci și în timpul iernii. Valurile de căldură, indiferent de sezon, sunt definite de o temperatură medie cu 5-6 grade Celsius mai mare decât media multianuală”, explică Cheval.
Potrivit datelor ANM, cele mai reci ierni au avut loc în 1954 și 1985, când stratul de zăpadă depășea 150 cm. Aceste momente devin acum amintiri îndepărtate. “Nu spun că dispar anotimpurile, ci că suntem într-o tranziție și se modifică anumite trăsături ale acestora”, subliniază cercetătorul.
Valurile de căldură se extind în timpul anului
Dacă iarna este afectată de aceste schimbări, vara pare să-și prelungească perioada de căldură. Sorin Cheval observă că deja se înregistrează valuri de căldură în luna aprilie și chiar în octombrie, când temperaturile depășesc adesea 35 de grade Celsius. Fenomenul devine tot mai obișnuit, iar numărul zilelor cu temperaturi de peste 30 de grade se va dubla până în anul 2100, conform estimărilor.
„Aceste tendințe indică o vară cu o lună mai multe zile calde comparativ cu acum 30 de ani. Am avansat deja în acest sens și este o realitate pe care trebuie să o acceptăm”, adaugă cercetătorul.
Pe lângă impactul asupra iernilor, climatologii urmăresc cu atenție cum orașele devin tot mai calde, creând efecte de insula de căldură, care afectează microclimaturi locale. Astfel, schimbările climatice nu doar că alterează anotimpurile, ci și modul în care trăim și ne adaptăm la mediu.
