Ziua Culturii Naționale este sărbătorită anual pe 15 ianuarie, fiind un moment de reflecție și celebrare a valorilor culturale românești. Anul acesta, evenimentul a fost marcat cu amplă desfășurare atât la București, cât și în străinătate, sub diferentes forme și perspective, reafirmând importanța patrimoniului cultural pentru identitatea națională.
La București, Opera Națională s-a transformat în centru al manifestărilor culturale, oferind un spectacol artistic de înaltă ținută ce a început seara, la ora 19:00. Aflată sub egida Institutului Cultural Român, această manifestare a reprezentat și debutul seriei de evenimente din cadrul „Calendarului Artelor”, un proiect menținut de ICR pentru promovarea și valorizarea culturii românești în lume. În scenă au urcat Orchestra Metropolitană București, alături de renumiți soliști internaționali precum Ștefan Pop, Ramona Zaharia, Raluca Știrbăț, Damian Drăghici și Alexandru Tomescu, oferind publicului o seară plină de emoție și rafinament.
Acest eveniment a subliniat astfel rolul teatrului și muzicii în perpetuarea tradițiilor, dar și în adaptarea acestora la contextul contemporan, consolidând poziția festivalurilor culturale ca piloni ai identității naționale. În același timp, organizarea de asemenea spectacole în centrul capitalei a reprezentat o pledoarie pentru accesibilitatea culturii și pentru necesitatea de a face din ea un liant social și educațional pentru toate categoriile sociale.
## Expoziția „București: hărți în mișcare” la Madrid
Nu doar România a marcat această zi specială. La Madrid, în cadrul unei expoziții intitulate „București: hărți în mișcare”, vizitatorii au avut ocazia să descopere o istorie vizuală a capitalei României, illustrată printr-o colecție de documente și fotografii semnate de Dragoș Asaftei. Organizată de Muzeul Municipiului București, expoziția a avut loc în prezența directorului general Adrian Majuru și a lui Dan Pîrvulescu, titrate ca fiind doi dintre cei mai implicați și pasionați promotori ai culturii bucureștene peste granițe.
Exponatele au prezentat o evoluție complexă, de la perioada de modernizare începusă la sfârșitul secolului al XIX-lea, până în zilele noastre, ilustrând conflictele dintre trecut și prezent, între „vechi” și „nou”. „Bucureștiul a fost, în ultimele două sute de ani, o arenă a confruntărilor dintre «nou» și «vechi», dintre orașul oriental care se încăpățâna să dăinuie și orașul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur”, explică curatorii expoziției. Imaginile reflectă tumultul și dinamismul orașului, surprins din multiple perspective, de la epoca Belle Époque, până la conceptul actual de metropolă europeană vibrantă.
Fotografiile lui Dragoș Asaftei surprind atât atmosfera de altădată a Bucureștiului, evocând ierni și nopți pline de parfumul vremurilor interbelice, cât și ritmul alert al orașului de astăzi, evidențiind în mod special contrastul între monumente istorice și modernitatea arhitecturală. Accesul nu a avut cost, iar expoziția poate fi vizitată până pe 5 februarie 2026, fiind o invitație pentru români și stranieri de a înțelege evoluția unei capitale pline de tensiuni și contradicții dar și de farmec și istorie.
## Întărirea identității urbane și culturale
Modernizarea Bucureștiului a început încă din secolul al XIX-lea, odată cu eforturile edilitare ale primarilor precum Pake Em. Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea sau Mihail I. Cantacuzino, continuând pe parcursul primelor decenii ale secolului XX. Un moment de referință a fost mandatul lui Dem I. Dobrescu, primar între 1929 și 1934, precum și manifestări culturale precum „Luna Bucureștilor”, între 1935 și 1940, care au contribuit la definirea identității orașului.
Fotografiile expuse redau atât atmosfera de altădată a iernilor și nopților bucureștene, cât și energiile moderne ale orașului. În vreme ce unele imagini evocă eleganța orașului din epoca de aur a interbelicului, altele surprind vibranța urbană, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii. Expoziția va rămâne deschisă aproape trei ani dincolo, fiind o mărturie vizuală a transformărilor și tensiunilor care au modelat Bucureștiul în ultimele două secole.
În perspectiva viitoare, aceste evenimente reprezintă un apel la continuarea dialogului despre identitate și patrimoniu, pentru a asigura o dezvoltare culturală durabilă, care respectă rădăcinile și valorile autentice ale capitalei. Bucureștiul, ca oricare alt oraș european, continuă să fie în proces de redefinire și reafirmare, iar aceste inițiative culturale contribuie esențial la această evoluție.
