Tensiuni între Înalta Curte și Guvern pe tema pensiilor speciale
Premierul Ilie Bolojan a reacționat la acuzațiile aduse de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, care l-a acuzat de presiuni în contextul deciziilor Curții Constituționale (CCR) legate de pensiile speciale. Bolojan a subliniat că scrisoarea sa, trimisă instanței constituționale, a avut rolul de a oferi contextul necesar pentru a clarifica importanța rapidității deciziei CCR în această privință.
„Mi s-a părut de bun simț ca instanța constituțională să aibă toate datele. Nu e vorba de presiune, nu le-am cerut să dea o sentință sau alta. Când vom pierde banii din PNRR, 231 de milioane de euro, se vor căuta responsabili”, a afirmat premierul la Digi24. Acesta a insistat pe ideea că întârzierea deciziei CCR riscă nu doar fondurile europene, dar și încrederea publicului în capacitatea guvernanților de a corecta ceea ce el consideră o „mare nedreptate” în sistemul de pensionare al magistraților.
Scrisoarea controversată
Documentul trimis de Bolojan președintei CCR, Simina Tănăsescu, avertiza asupra posibilei pierderi a fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a calificat jalonul legat de reforma pensiilor magistraților ca fiind neîndeplinit, dar așteaptă decizia CCR cu privire la proiectul de lege care urmărește reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați.
„Pe baza informațiilor existente, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”, este menționat în scrisoare. Bolojan a atras atenția că o decizie întârziată din partea CCR ar putea avea repercusiuni semnificative pentru finanțele României, mai ales în contextul crizei economice actuale.
Reacția Liei Savonea
Lia Savonea a venit rapid cu o reacție, exprimând îngrijorări serioase cu privire la semnificația scrisorii premierului. Într-un comunicat de presă, aceasta a declarat că avertizările privind fondurile europene constituie o ingerință în activitatea justiției și înseamnă o încălcare a principiului separației puterilor în stat. „Argumentul că neconstituționalitatea proiectului de lege ar conduce automat la pierderea fondurilor nu este susținut de legislația europeană”, a adăugat Savonea.
În plus, ea a subliniat că condițiile asumate de România în cadrul PNRR au fost deja abordate prin legislația anterioară, contestând astfel corelația dintre scrisoarea lui Bolojan și progresele înregistrate în reforma pensiilor magistraților.
Defensiva Guvernului
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a ieșit în apărarea premierului, susținând că acesta nu a formulat presiuni, ci a prezentat o „situație de fapt” necesară pentru informarea CCR. Dogioiu a făcut trimitere chiar la o acțiune similară a Liei Savonea, care a trimis CCR o expertiză privind evoluția pensiilor magistraților, evidențiind modul în care ambii oficiali consideră necesar să interacționeze cu instanța constituțională.
„Premierul nu a cerut un verdict anume, ci doar a subliniat importanța de a fi informat” a conchis Dogioiu, încercând să minimalizeze impactul declarațiilor Liei Savonea și să reafirme poziția Guvernului față de acest subiect delicat.
Pe măsură ce tensiunile cresc, observatorii legii și ai politicii din România așteaptă cu interes deciziile viitoare ale CCR, care vor avea un impact semnificativ nu doar asupra sistemului de pensii al magistraților, ci și asupra stabilității financiare a țării.
