Înalta Curte de Casație și Justiție a decis recent să returneze la DNA dosarul penal legat de o presupusă fraudă de amploare care s-ar fi produs în timpul pandemiei la Complexul Multifuncțional Caraiman, situat în Sectorul 1 al Capitalei. Decizia a fost pronunțată pe 12 martie, în cadrul unui proces ce a durat șase ani și a readus în prim-plan un caz de corupție cu prejudiciu estimat la 3,4 milioane de euro.
Nereguli procesuale și impas în anchetă
Potrivit deciziei instanței Supreme, rechizitoriul emis în cadrul dosarului nr. 236/P/2020 a fost declarat neregulamentar, ceea ce a condus la restituirea integrală a dosarului către procurorii DNA. Motivul principal al acestei decizii a fost faptul că neregularitatea nu a fost remediată într-un termen legal, astfel că judecătorii au ajuns la concluzia că obiectul și limitele judecății nu pot fi stabilite în condițiile prezentate. În esență, instanța a subliniat faptul că un proces penal nu poate continua în absența unui act de urmărire penală conform standardelor legale.
Decizia de a întoarce dosarul reprezintă un obstacol important pentru finalizarea anchetei și trimiterea în judecată a celor implicați, în condițiile în care cazul a fost deschis oficial în urmă cu trei ani, iar după alte trei ani, cinci inculpați au fost deja trimiși în instanță.
Persoana centrale a scandalului: fostul director al Complexului Caraiman
Printre cei vizați de acuzații se numără Iulia Gomes, fost director al Complexului Multifuncțional Caraiman, care avea legături apropiate cu fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache. Gomes a fost acuzată de DNA de săvârșirea unor infracțiuni grave, precum abuz în serviciu și fals intelectual, în contextul derulării unor proceduri de achiziție publică realizate în mod ilegal.
Procurorii susțin că, în perioada 2019-2020, în calitate de director executiv, Gomes, împreună cu Ghiță Monica, șefa Serviciului Achiziții Publice, au coordonat și au permis derularea a două proceduri de achiziții în mod fraudulos, atribuind contractele unei firme de casă, SC Minimed Solutions SRL. Aceasta din urmă, administrată de fostul consilier general PSD Mihai Peptan, ar fi câștigat aceste contracte fără respectarea legislației în vigoare, cu scopul de a achiziționa 2.700 de holtere EKG și două servere.
Fraudă în contextul pandemiei și abordări controversate
Achizițiile vizau extinderea sistemelor de telemedicină și au avut loc în plină criză sanitară, sugerând intenția de a răspunde la nevoile generate de pandemia de COVID-19. În schimb, procurorii susțin că aceste achiziții s-au făcut pe bază de fals, fără documentație medicală clară și autorizată, care să ateste necesitatea utilizării acestor echipamente. „În mod fals s-ar fi precizat în Referatul de necesitate al procedurii de Extindere a Sistemului Integrat (…) că aceste echipamente pot confirma sau nu suspiciunea de infectare cu virusul SARS-COV-2”, afirmă DNA.
De asemenea, ancheta indică faptul că, pentru a ocoli procedurile de licitație, Primăria Sectorului 1, condusă în acea vreme de Daniel Tudorache, a atribuit direct contracte pentru achiziția acestor aparate, folosind un preț considerabil mai mare decât cel pieței. În opinia procurorilor, suma de 54 de milioane de lei plătită pentru aceste echipamente devine astfel un exemplu de fraude în timpul pandemiei, utilizate pentru avantaj de anumite persoane.
Legături politice și controverse
Un aspect controversat este implicarea fostului consilier general PSD Mihai Peptan, administratorul firmei Minimed Solutions, implicat în contracte și anchetat pentru modul fraudulos în care acestea au fost atribuite. În urma acestor imputări, acesta și-ar fi folosit banii obținuți fraudulos pentru achiziționarea unui apartament de lux.
Cazul a devenit și mai complex din cauza implicării anumitor figuri politice, iar cercetările au fost inițial declanșate după o investigație de presă, care a descoperit, printre altele, severitatea fraudelor și privilegiile obținute de anumite companii în detrimentul sectorului public și al sănătății.
Perspective și evoluții viitoare
În ciuda deciziei de respingere, anchetatorii continuă să scrutinizze contractele și modul în care au fost gestionate achizițiile în timpul pandemiei, lăsând deschise posibilități pentru reluarea cauzei în alte instanțe. În același timp, chiar dacă procesul penal pare blocat momentan, dezvăluirile legate de corupție în Sectorul 1 și modul în care s-au derulat aceste achiziții pot avea repercusiuni și în alte zone ale administrației publice, în special dacă anchetele vor fi extinse sau reluate.
Pentru moment, cazul rămâne în suspensie, dar acțiunile anticorupție din această perioadă lasă clar semnele unei stricteți sporite în lupta împotriva fraudelor legate de criza sanitară, unde anumite persoane și-au folosit influența pentru a obține beneficii personale, în detrimentul sănătății și bugetului public.
