Inflația mușcă din buzunare: Scumpiri accelerate și consum în scădere în România
Inflația își face din nou simțită prezența în România, cu impact direct asupra buzunarelor românilor și bilanțurilor companiilor. Două comunicate transmise comunității antreprenoriale, de la IMM România și Confederația Concordia, conturează o economie în care costurile cresc rapid, consumul încetinește, iar firmele se confruntă cu o combinație dificilă de scumpiri și cerere în scădere.
Inflația, aproape dublă într-un an
Potrivit datelor citate de IMM România, rata anuală a inflației a atins 9,9% în martie 2026, aproape dublu față de nivelul de 4,9% înregistrat în martie 2025. Acest lucru înseamnă o creștere semnificativă a prețurilor, cu efecte directe asupra puterii de cumpărare a populației.
În comunicatul transmis, se menționează că „inflația s-a dublat practic în ultimul an, presiunile inflaționiste puternice fiind generate de creșterea costurilor cu energia, materiile prime și forța de muncă”. Aceste costuri mai mari se resimt în toate sectoarele economiei, afectând atât producția, cât și prețurile finale ale produselor și serviciilor.
IMM-urile, prinse în cleștele scumpirilor
IMM-urile, coloana vertebrală a economiei românești, se confruntă cu provocări majore. Firmele mici și mijlocii sunt presate de creșterea simultană a costurilor cu materiile prime, utilitățile și salariile. Multe companii se văd în imposibilitatea de a transfera integral aceste scumpiri în prețuri, pentru a nu pierde clienți.
„Aceste creșteri nu pot fi transferate integral în costuri către consumatori (…) ceea ce duce la comprimarea marjelor de profit”, a subliniat organizația IMM România într-un comunicat. În același timp, se observă o schimbare în comportamentul de consum, cu clienții orientându-se către produse mai ieftine și o scădere a cererii pentru servicii. Acesta este un semnal clar al dificultăților cu care se confruntă consumatorii și al presiunii asupra veniturilor disponibile.
Ca răspuns la aceste dificultăți, tot mai multe IMM-uri aleg să amâne investițiile și planurile de extindere, concentrându-se pe optimizarea costurilor și menținerea activității. Această abordare reflectă o reacție de supraviețuire în fața incertitudinii economice. Florin Jianu a subliniat necesitatea implementării măsurilor de sprijin în sectoarele esențiale pentru economia României. El a adăugat că România trebuie să urmeze exemplul altor țări europene și să susțină companiile românești.
Perspective rezervate și dependența de încredere
Într-un comunicat separat, Confederația Concordia confirmă schimbarea de ritm din economie. Inflația anuală a urcat la 9,87% în martie 2026, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor și al contextului extern volatil.
Efectele sunt deja vizibile în consum. Datele din comerțul cu amănuntul indică o contracție constantă, ritmul anual al vânzărilor ajungând la -6,2%. Conform comunicatului, „gospodăriile își prioritizează cheltuielile esențiale și reduc achizițiile discreționare”, afectând direct economia. În acest context, probabilitatea ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB real este ridicată.
Pe termen scurt, perspectivele rămân rezervate. În absența unor șocuri externe majore, există așteptări ca inflația să intre pe un trend descendent în a doua parte a anului, ceea ce ar putea crea condițiile pentru reluarea treptată a consumului și a creșterii economice. Conform comunicatelor, fără măsuri coerente și predictibilitate, presiunile asupra firmelor și consumatorilor vor continua, iar redresarea va fi lentă.
