Criza economică bate la ușă: România, între stagnare și recesiune
Datele recente indică o schimbare de ritm în economia românească, cu semnale clare de încetinire. Inflația revine pe fondul scumpirii energiei, creșterea economică stagnează, iar industria, un pilon tradițional, lipsește din ecuația avansului Produsului Intern Brut (PIB). Experții avertizează asupra riscului unei recesiuni prelungite, mai ales în contextul scăderii consumului.
Inflația crește, BNR avertizează
Banca Națională a României (BNR) a comunicat recent că rata anuală a inflației va înregistra o creștere peste estimările anterioare în perioada martie-iunie 2026. Cauza principală o reprezintă scumpirea combustibililor, influențată de majorarea cotațiilor petrolului și gazelor naturale, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. BNR subliniază că și factorii interni, precum expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, majorarea TVA și a accizelor, vor amplifica temporar creșterea prețurilor.
Banca centrală estimează că efectele măsurilor fiscale adoptate anterior de Guvern vor începe să se disipeze în al treilea trimestru al anului. Reducerea deficitului și temperarea cererii agregate ar trebui să genereze presiuni dezinflaționiste. Cu toate acestea, BNR avertizează că riscurile la adresa economiei și a inflației rămân ridicate. Soluția propusă de BNR pentru ieșirea din situația curentă ține de o absorbție accelerată a fondurilor europene, în special din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), al cărui termen limită este septembrie 2026. Guvernatorul Mugur Isărescu a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%.
Industria, absentă din ecuația creșterii
Economia românească a crescut cu doar 0,7% în 2025, o evoluție modestă, marcată de contracție la finalul anului, potrivit datelor INS (Institutul Național de Statistică). Adrian Negrescu, economist, a subliniat că „lipsesc motoarele unei creșteri sănătoase, mai ales din cauza industriei paralizate”. Volumul de activitate industrială a fost ușor sub nivelul anului anterior (99,8%), ceea ce înseamnă stagnare și o contribuție nulă la creșterea economică.
Sectorul construcțiilor, IT și comunicații, dar și agricultura au fost principalele motoare ale creșterii, dar nu pot înlocui rolul sistemic al industriei. De asemenea, consumul colectiv al administrațiilor publice a scăzut, indicând măsuri de austeritate. Guvernul prognozează o creștere economică de 1% pentru acest an, în timp ce S&P estimează un avans de doar 0,25%. Atragerea fondurilor UE, în special a celor 15 miliarde de euro, este crucială pentru evitarea unei recesiuni prelungite.
Românii frânează consumul, statul strânge cureaua
O încetinire puternică a consumului este un alt fenomen vizibil. Scăderea veniturilor populației din cauza inflației și stagnarea salariilor și pensiilor contribuie la o recesiune tehnică. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că deficitul bugetar de 6,2% în acest an ar fi un semn bun pentru revenirea economiei.
Peste presiunile economice interne se suprapune contextul extern. Criza combustibililor creată de războiul din Orientul Mijlociu și continuarea conflictului din Ucraina au reverberații puternice pe plan intern. Economiști avertizează că redresarea economică va fi anevoioasă, cu diverse efecte în lanț. Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a subliniat importanța investițiilor private pentru creșterea economică. Mandatul lui Ilie Bolojan ca prim-ministru este pus la încercare.
