În ultima vreme, atenția mass-media și a specialiștilor s-a concentrat în mare măsură pe declinul capacității noastre de concentrare, deteriorarea memoriei sau dificultățile în a ne localiza pe o hartă. Cu toate acestea, un aspect mai puțin discutat, dar tot mai vizibil, este atrofierea imaginației umane. El Pais susține că procesul de pierdere a acestei aptitudini se amplifică pe zi ce trece, iar repercusiunile pot fi profund negative pentru dezvoltarea noastră cognitivă și socială.
Imaginația, o resursă esențială în formarea identității
Imaginația a fost dintotdeauna o componentă fundamentală a ființei umane, permițându-ne să visăm, să planificăm și să inovăm. Ea stă la baza artei, a științei și a inventării, dar devine tot mai rar utilizată în viața de zi cu zi. Într-un context în care tehnologia înlocuiește tot mai mult procesul de creație mentală, trăim o reducere semnificativă a capacității de a imagina scenarii, soluții sau chiar lumi alternative.
În ultimii ani, s-a observat o tendință de descurajare a imaginației, alimentată de hiperconectivitatea excesivă și divertismentul instant. Potrivit unui studiu recent, copiii și adolescenții petrec tot mai mult timp consumând conținut pasiv, în loc să își folosească imaginația pentru a crea, construi sau dezvolta povești. „Este foarte ușor să nu vorbim despre asta, pentru că ne considerăm cu toții capabili să imaginăm,” menționează sursa din El Pais. Dar realitatea din teren arată o altă față: capacitatea de a conjura lumi proprii, de a inventa și de a visa, aparent, se estompează treptat.
Factori care contribuie la atrofierea imaginației
Semnele evidente ale deteriorării imaginației sunt multiple. În primul rând, dependența de tehnologie și de jocuri video, care oferă soluții rapide și scenarii predefinite, nu mai lasă spațiu pentru reflecție și creație. În plus, societatea modernă promovează adesea soluțiile simple, reducând dialogul interior și provocările imaginative personale.
Mediul educațional, responsabil cu cultivarea creativității, pare să aloce mai puțin timp și resurse pentru inițierea elevilor în procesul de explorare mentală profundă. Profesorii observă că elevii au dificultăți în a genera idei originale sau în a construi povești proprii. „Imaginația trebuie exersată, la fel ca orice altă abilitate, iar astăzi, această exersare lipsește în multe contexte,” explică specialiștii.
Societatea îmbătrânește și ajunge tot mai focalizată pe soluții concrete, deseori la exterior, neglijând procesul mental intern care necesită o anumită libertate și timp pentru reflecție. Pentru adulți, rutina cotidiană și stresul prelungit devin obstacole în exercitarea și menținerea unei imaginații sănătoase.
Faptul că la nivel mondial s-au înregistrat salariați sau elevi care petrec ore în șir în fața ecranelor, fără a-și stimula creativitatea, contribuie la această degradare. În plus, lipsa de modele și de stimuli variati face ca imaginația să devină o resursță rar folosită, chiar uitată.
În 2023, o inițiativă a Uniunii Europene vizează promovarea programelor educaționale menite să stimuleze gândirea creativă și să oprească declinul acestei aptitudini esențiale. În cadrul proiectului, școlile din mai multe țări vor avea parte de ateliere și cursuri speciale dedicate dezvoltării imaginației, având ca obiectiv mai mult decât simpla transmitere de cunoștințe. Un astfel de program e programat să demareze în toamnă, începând cu septembrie.
