Curtea de Apel București amână pentru a doua oară judecarea contestării înființării Comitetului Guvernamental pentru Legile Justiției
Luni, Curtea de Apel București a decis amânarea procesului în care Ministerul Justiției contestă înființarea Comitetului Guvernamental pentru modificarea Legilor justiției, în contextul unui conflict de natură politică și juridică încă neîncheiat. Decizia, luată la solicitarea Guvernului, duce la o întârziere suplimentară în clarificarea legalității și legalității înființării unui organism critic pentru reformele justiției, un subiect sensibil și extrem de dezbătut în ultimele luni. Data următoarei audieri a fost stabilită pentru 12 ianuarie 2025.
Întârziere strategică sau necesară procedural?
Solicitarea guvernamentală a avut drept motiv dorința de a nevoi mai mult timp pentru pregătirea apărării și pentru prezentarea unor argumente solide în fața instanței. În fața acestei decizii, avocații Ministerului Justiției consideră că amânarea este justificată și necesară, dat fiind complexitatea cazului și implicațiile majore pentru sistemul judiciar.
De partea cealaltă, avocații Guvernului susțin că înființarea Comitetului Guvernamental pentru modificarea legilor justiției a fost realizată în conformitate cu toate procedurile legale și nu ar exista motive temeinice pentru o suspendare a deciziei prim-ministrului din 19 decembrie 2025, dată de la care a fost instituit acest organism. În fapt, Ministerul Justiției a încercat să conteste validitatea înființării comitetului, considerând că această inițiativă contravine legilor în vigoare și componentelor autonomiei justiției.
Context și implicații
Decizia Curții de a amâna cazul nu este doar una tehnică; ea are implicații importante asupra relației dintre politic și justiție în România. În ultimii ani, legea și reformele legate de independența sistemului judiciar au fost frecvent punctul de dispută între actorii politici și actorii judiciali, iar această nouă dispută judiciară tinde să reaprindă tensiunile.
Inițierea Comitetului Guvernamental pentru modificarea Legilor justiției a fost anunțată cu titlu de reformă menită să „întărească independența și transparența” în domeniu, însă opoziția a criticat această măsură ca fiind o încercare de a controla și influența actul judiciar sub un pretext de reformă. În plus, în littorul public, decizia a fost interpretată ca fiind un pas către consolidarea controlului politic asupra justiției.
Pregătiri și perspective pentru următoarele luni
Pe fondul acestei decizii, animosele discuții din mediul juridic și politic continuă, iar avocatul Ministerului justifică doar faptul că amânarea va permite o analiză mai atentă și o pregătire mai bună pentru a apăra poziția instituției. În același timp, guvernul își reafirmă intenția de a avansa cu reforme în sistemul judiciar și de a nu ceda în fața presiunilor opoziției.
De altfel, amânarea procesului, deși a fost criticată de unele voci pentru întârzierea realizării unei soluții definitive, este percepută și ca un semnal că disputele juridice vor continua, cel puțin, până la clarificări mai solide în instanțe. La următoarea înfățișare, așteptările sunt ca părțile să prezinte argumente mai robuste, iar instanța să ofere o decizie finală în contextul acestor tensiuni.
În ultimă instanță, această amânare nu face decât să prelungească incertitudinile deja existente privind direcțiile de reformă ale sistemului judiciar și modul în care politicul va putea influența, sau nu, procesele judiciare din România. Rămâne de urmărit dacă, în urma acestei amânări, va avea loc o clarificare a legalității și legitimității Comitetului Guvernamental, sau dacă discuțiile legale se vor prelungi și mai mult, până la o decizie finală în instanță.
