România sub atac cibernetic din cauza influențelor externe Țara noastră se află în centrul unui val crescut de atacuri cibernetice, o situație care evidențiază vulnerabilitatea instituțiilor publice în fața operațiunilor hibride

România sub atac cibernetic din cauza influențelor externe

Țara noastră se află în centrul unui val crescut de atacuri cibernetice, o situație care evidențiază vulnerabilitatea instituțiilor publice în fața operațiunilor hibride. Potrivit oficialilor, numărul zilnic de încercări de compromitere a sistemelor depășește 10.000, iar cele mai multe dintre atacuri au proveniență din zone cu interese geopolitice flexible. Deși nu există încă o listă clară a instituțiilor cele mai vizate, se cunoaște faptul că multe dintre acestea sunt expuse la riscuri din cauza implicării României în conflictul geopolitic regional și alianțele strategice.

Ministrul Radu Miruță a subliniat în cadrul unui eveniment recent că protecția digitală trebuie să devină o prioritate națională. El a precizat că Ministerul Apărării dispune de o echipă specializată în domeniu, dar că eforturile de securizare se extind și asupra altor instituții. Miruță a avertizat că lipsa unei poziții clare în ceea ce privește modul de abordare a securității cibernetice poate avea consecințe extrem de grave, cauzând tulburări majore în societate și la nivel administrativ.

Atacuri dinspre Rusia și alte surse evidente

Analizele recente plasează în mod clar unele dintre cele mai grave tipuri de atacuri în contextul relațiilor externe ale României. Oficialii au indicat că multe operațiuni cibernetice sunt legate de Rusia și de actorii prorusi activi în regiune. Creșterea frecvenței atacurilor DDoS, menționată de Directorul DNSC, Dan Cîmpean, evidențiază o intensificare a războiului hibrid.

Cîmpean a explicat că anumite grupări, precum Noname057(16), sunt foarte active și sunt considerate a fi legate cu guvernul de la Kremlin. Aceste grupări, afiliate unor interese politice și financiare, lansează atacuri de tip DDoS pentru a bloca accesul la platforme online ale instituțiilor naționale. Experții consideră că asemenea acțiuni fac parte din strategii mai large, în care războiul cibernetic și dezinformarea sunt folosite ca arme de influență geopolitică.

Deputatul a mai adăugat că aceste atacuri nu sunt doar un răspuns la contextul geopolitic, ci și o manifestare a intereselor financiare ale unor grupuri de hackeri. În acest sens, motivele principale pentru astfel de acțiuni sunt multiple și complexe, iar răspunsul național trebuie să includă măsuri hibride și strategii de apărare adaptate.

Provocări și măsuri de apărare în fața amenințărilor

Experții în securitate cibernetică indică necesitatea unei clarificări totale în modul în care România își gestionează apărarea digitală. În contextul în care lumea digitală devine o arenă preferată pentru conflicte, măsurile trebuie să fie bine definite și implementate rapid.

Oficialii avertizează asupra faptului că transformarea digitală a societății, dacă nu este monitorizată și securizată corespunzător, poate deveni o pășune pentru propagarea fake news și pentru manipularea percepției publicului. În acest sens, se susține utilizarea algoritmilor pentru contracararea celor folosiți în campanii informaționale false.

Potrivit declarațiilor oficiale, creșterea numărului și complexității atacurilor cibernetice legate de Rusia și alte țări înregistrează un trend ascendent. În luna martie, numărul atacurilor DDoS a crescut semnificativ, fiind direcționate atât asupra site-urilor guvernamentale, cât și asupra platformelor comerciale și publice digitale.

Pe 28 aprilie, reprezentanții DNSC au anunțat finalizarea unui proiect de consolidare a infrastructurii critice naționale, dar nu au oferit detalii despre numărul exact al sistemelor protejate sau despre tehnologiile utilizate în prezent pentru contracararea acestor amenințări. În schimb, au subliniat nevoia de o strategie clară și coordonată pentru apărarea împotriva atacurilor hibride, extrem de variate și sofisticate.