Un tren de persoane care circula pe ruta Vatra Dornei – București Nord a înregistrat o întârziere de peste șase ore, o situație care a atras atentia asupra problemelor din infrastructura feroviară și a condițiilor meteorologice extreme din ultimele zile. Garnitura IR 1658, care trebuia să ajungă în capitală în dimineața zilei de 20 ianuarie, a întârziat cu 373 de minute, fiind nevoită să întârzie momentul sosirii cu mult față de program.
Traficul trenurilor, ca și în cazul IR 1658, a devenit o adevărată provocare pentru CFR Călători, mai ales în condiții de ger extrem. Trenul a plecat din Vatra Dornei joi seara, la ora 20:10, cu destinația București Nord, și avea un program clar stabilit: trebuia să ajungă la ora 5:35. Însă, în realitate, calatoria s-a prelungit peste noapte, trenul sosind la destinație aproape șapte ore întârziere, la ora 11:48.
Motivul fundamental al acestei întârzieri au fost defectările locomotivei și condițiile meteorologice severe, care au complicat intervențiile tehnice. În colapsul condițiilor meteo, temperaturile au coborât semnificativ, iar gerul a îngreunat procesul de înlocuire a locomotivei defecte și atașarea celeilalte de ajutor, necesare pentru continuarea mersului. Potrivit comunicatului oficial, „întârzierea de 373 de minute a fost cauzată în principal de defectarea locomotivelor de remorcare și de condițiile meteorologice extreme, respectiv ger cu temperaturi foarte scăzute”.
Această situație a fost agravată și de gestionarea tehnică a trenului, deoarece, după înlocuirea locomotivei, trenul a fost inclus în graficul actualizat de CFR SA. În plus, restricțiile de viteză impuse pe traseu, din cauza unor probleme la infrastructură, au prelungit și mai mult durata călătoriei. Astfel, pasagerii au avut parte de o experiență neplăcută, cu întârzieri semnificative și un sea de incertitudine asupra timpii de sosire.
Contextul acestor probleme devine cu atât mai clar dacă luăm în considerare frecvența defectărilor și condițiile meteorologice extreme din ultima perioadă. În zone precum Bucovina, temperaturile scăzute au fost infernale pentru infrastructura feroviară, afectând nu doar materialul rulant, ci și procesul logistic al intervențiilor tehnice. În cazul trenului IR 1658, aceste aspecte au condus la o serie de întârzieri consecutive, care au culminat cu aproape șase ore în plus față de timpul normal de călătorie.
CFR Călători a recunoscut oficial dificultățile întâmpinate, precizând că „fără a exclude defectarea locomotivelor de remorcare, condițiile meteorologice extreme au reprezentat factorul generator de defectări ale materialului rulant, precum și de temporizare a proceselor tehnice de înlocuire și atașare a locomotivelor de ajutor.” Acest tip de incidente scoate în evidență necesitatea unor investiții serioase în infrastructură și tehnologie pentru a putea face față provocărilor climatice și a reduce riscul unor astfel de incidente grave în viitor.
Deocamdată, situația rămâne la nivelul unui semnal de alarmă pentru autorități și pentru compania de transport feroviar, puse în fața necesității urgentă de modernizare. În peisajul transportului feroviar din România, astfel de incidente nu mai sunt o excepție, ci o realitate care trebuie gestionată cu seriozitate, pentru a asigura punctualitatea și siguranța pasagerilor în orice condiții meteo.
Pe măsură ce temperaturile vor rămâne scăzute în continuare, dificultățile infrastructurii și ale materialului rulant vor trebui soluționate în mod durabil, dacă România vrea să ofere un serviciu feroviar modern și fiabil. În plus, autoritățile și operatorii trebuie să ia în calcul și alte măsuri de prevenție, pentru a evita repetarea unor situații similare, care afectează nu doar bagajele și programul pasagerilor, ci și credibilitatea sistemului de transport public.
