Diverse

România riscă penalități de sute de milioane de euro din cauza întârzierilor în implementarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

România riscă penalități de sute de milioane de euro din cauza întârzierilor în implementarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

România riscă penalități de sute de milioane de euro din cauza întârzierilor în implementarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aproximativ o treime din investițiile și reformele rămase de implementat, în valoare de 10 miliarde de euro, se află în prezent într-o zonă de risc ridicat, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, făcute joi, la Guvern.

Până în prezent, țara a primit 10,7 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 50% din totalul fondurilor alocate. Din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, circa 65 sunt considerate cu risc ridicat de neimplementare. Aceste întârzieri afectează inclusiv proiecte majore de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, unde termenele sunt deja strânse.

Penalități potențiale de până la un miliard de euro

Potrivit analizei prezentate, cel puțin 14 reforme au întârzieri majore, fiecare dintre ele riscând penalități de peste 700 de milioane de euro. „În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate,” a declarat ministrul Pîslaru. Acesta a adăugat că monitorizarea respectării jaloanelor se va face la fiecare două săptămâni și va fi transparentă.

Recuperarea fondurilor suspendate, incertă

Ministrul a mai precizat că doar jumătate din fondurile suspendate pe cererea de plată 3 ar putea fi recuperate. România așteaptă o decizie din partea Comisiei Europene privind cererile de plată 3 și 4, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro, până la finalul lunii aprilie.

Există componente „care nu mai pot fi remediate”, ceea ce reduce șansele de recuperare integrală a fondurilor. Un exemplu este cazul super agenției companiilor de stat – AMEPIP, pentru care au fost suspendați 440 de milioane de euro încă din mai 2025. Pîslaru a admis că există dificultăți în satisfacerea cerințelor Comisiei Europene, inclusiv în demonstrarea completă a funcționalității AMEPIP. De asemenea, vor fi pierderi din cauza jaloanelor privind pensiile magistraților și numirile de manageri la companiile din transport și energie.

Comisia Europeană nu a finalizat încă evaluarea sumelor exacte care vor fi pierdute. „Într-o perioadă relativ scurtă, o să avem o claritate de la Comisie, o să avem, practic, toate aceste informații disponibile”, a spus ministrul.

Sursa: HotNews