Piața rezidențială din România se confruntă cu o schimbare semnificativă, în condițiile în care interesul pentru achiziția de locuințe crește, dar accesibilitatea devine din ce în ce mai dificil de realizat. Potrivit unui sondaj realizat de Unlock Market Research pentru COLLIERS, procentul românilor din mediul urban care dețin propriu locuința a scăzut la 70,5% în 2026, față de 73% un an mai devreme. În același interval, numărul persoanelor care locuiesc în chirie a crescut de la 11,3% la 15,9%. În ciuda acestei creșteri a interesului, vânzările de locuințe s-au redus cu aproximativ 20% în primele două luni ale anului, atât în București, cât și la nivel național.
Subtitlu 1: De ce interesul pentru cumpărare rămâne ridicat, dar tranzacțiile scad>
Deși părțile interesați de achiziție își exprimă în continuare dorința de a cumpăra, diferența dintre intenție și tranzacție devine tot mai vizibilă. Creșterea prețurilor, costul tot mai ridicat al finanțării și oferta limitată de locuințe noi contribuie la amânarea deciziilor. Această sensibilitate se resimte în special în rândul tinerilor și al gospodăriilor cu venituri mai reduse, pentru care accesul la proprietate devine din ce în ce mai dificil.
Gabriel Blăniță, Director Valuation & Advisory Services la COLLIERS România, afirmă că piața intră într-o etapă de ajustare. „Creșterea prețurilor, costul finanțării și oferta limitată fac ca decizia de cumpărare să fie amânată, mai ales pentru tineri,” explică oficialul. El subliniază că, în condițiile actuale, cererea nu dispare complet, ci devine latentă, așteptând condiții mai favorabile pentru a se materializa.
Subtitlu 2: Modul în care criteriile de selecție influențează piața rezidențială>
Pe fondul dificultăților financiare, cumpărătorii devin tot mai selectivi în alegerile lor. Nu mai urmăresc doar prețul de achiziție, ci și costul total al locuirii, inclusiv cheltuielile legate de energie, accesul la transport și proximitatea față de servicii. În aceste condiții, locuințele situate în zone bine poziționate și eficiente energetic își păstrează atractivitatea, în timp ce ofertă mai slab poziționată are nevoie de ajustări comerciale pentru a fi absorbită.
Și în rândul populației tinere din mediul urban, scăderea cheltuielilor pentru achiziție și creșterea ponderii chiriei sunt cele mai vizibile. Pentru această categorie, trecerea de la chirie la proprietate devine din ce în ce mai lentă, dificultățile financiare influențând momentul de intrare în proprietate.
Fapt concret: numărul tranzacțiilor s-a diminuat cu aproximativ 20% în primele două luni ale anului, atât în Capitală, cât și în restul țării, iar oferta de locuințe noi este tot mai restrânsă. Aceasta restricționează opțiunile pentru potențialii cumpărători și accentuează presiunea asupra prețurilor și chiriilor. Nivelul actual al cererii rămâne ridicat la nivel de intenție, însă dificultățile financiare și costurile mari limitează capacitatea reale de tranzacționare.
Blăniță menționează că, până în prezent, principala constrângere a pieței rezidențiale nu a fost lipsa de interes, ci deteriorarea accesului efectiv la locuințe. Pentru mulți cumpărători, mai ales tineri la început de drum, locuința dorită rămâne în plan, dar devine tot mai greu de susținut financiar, din cauza cerințelor de avans, a salariilor mai mici sau a compromisurilor privind suprafața și localizarea.
Această diferență între intenție și realizare indică o transformare a pieței, ce va influența evoluția tranzacțiilor în următoarele luni. Capacitatea de adaptare a dezvoltatorilor și ajustarea ofertei la nivelul actual al cererii vor fi decisive în perioada următoare.
Un fapt concret, care reflectă această tendință, este că, începând cu luna martie 2023, creșterea prețurilor locuințelor a încetinit, iar numărul de proiecte noi anunțate de dezvoltatori a suferit ajustări semnificative.
