Conform Observator: Invazie de creveți în apele dulci ale României
O nouă specie de creveți, originară din Asia, a pus stăpânire pe apele dulci ale României, în special în Lacul Razim, declanșând îngrijorări în rândul specialiștilor și oportunități economice inedite. Acești crustacei, ajunși în România prin intermediul unor crescătorii, s-au adaptat rapid și se înmulțesc exponențial, transformând peisajul acvatic și intrând în meniurile restaurantelor locale.
Gabriel Tremurici, un localnic, descrie fenomenul ca pe o „explozie” a populației de creveți: „Au explodat, nu că s-au înmulţit! Au explodat! Mai ales femelele – depun icre de două, trei ori pe an. Şi vedeţi sub coadă, e plin de icre”. Acești creveți, care la prima vedere seamănă cu cei marini, nu provin din Marea Neagră, ci din apele dulci ale țării.
În localitatea Sarichioi, cei peste 100 de grame de creveți de apă dulce ajung să coste pe platou suma de 20 de lei. Această nouă resursă culinară a devenit deja o atracție pentru restaurantele din Delta Dunării. Fenomenul a fost observat pentru prima dată în urmă cu aproximativ cinci ani, când pescarii au început să găsească acești creveți în capcanele destinate racilor. Se pare că perioada de caniculă stimulează înmulțirea lor rapidă.
Originea asiatică și migrația spre Dunăre
Adrian Bîlbă, doctor în științe, explică proveniența lor: „E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru și de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre și pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”. Această migrație amplificată a dus la prezența lor masivă în lacurile și fluviul din regiunea Deltei Dunării.
Pescarii confirmă prezența lor în număr mare, observând o inversare a ecosistemului local. Grigore Fîrsa, un pescar din zonă, afirmă: „Malul e full de creveți din aceștia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răceşte apa, apar racii, dispar creveţii”. Această dinamică sugerează o competiție directă pentru resurse și spațiu între specia invazivă și cele autohtone.
Preocupări ecologice și potențial economic
Biologii își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul pe termen lung al acestei invazii. Aurel Năstase, biolog în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, subliniază riscul ca acești creveți să consume icrele peștilor autohtoni și să afecteze speciile locale. „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băştinaşe. Orice specie care ajunge şi se înmulţeşte într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”, declară acesta.
Cu toate acestea, autoritățile locale văd și o oportunitate economică. Vitali-Cristian Finoghen, primarul comunei Sarichioi, speră la o coexistență benefică: „Este un mic război pe care îl poartă creveţii cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim şi de peştele nostru şi de creveţii aceştia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”. Adaptarea speciei și monitorizarea atentă a impactului ecologic sunt esențiale pentru gestionarea acestei noi realități din apele românești.
Sursa: Observator
