Aversiunea la risc globală impactează direct economia României
Tensiunile geopolitice au escaladat în ultimele zile, iar războiul din Iran a fost principalul catalizator pentru o creștere alarmantă a aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Această situație are efecte directe asupra economiei românești, care resimte deja primele semne ale unei instabilități crescute, reflectate în creșterea costurilor de împrumut pentru stat și în fluctuațiile ratelor de schimb.
Costurile de împrumut ale României în creștere în urma războiului din Iran
Imediat după izbucnirea conflictului, dobânzile la titlurile de stat ale României pentru perioada de 10 ani au înregistrat o urcare semnificativă, de la 6,24% la aproape 6,75%. O creștere destul de alertă pentru o perioadă atât de scurtă, de doar câteva zile. În același timp, și dobânzile pe termen scurt au urcat, ajungând la 6,20% pentru șase luni și 6,30% pentru un an. În ansamblu, aceste indicii indică o creștere a riscului perceput asupra economiei locale, în condițiile în care ratingul de credit al României, aflat aproape de categoria „junk”, limitează accesul la condiții favorabile pe piețele internaționale de capital.
Expertul Adrian Codirlașu explică aceste tendințe, afirmând că „aversiunea la risc a investitorilor și majorarea costurilor de împrumut ale statului vor continua, iar un revers al dobânzilor înainte de încetarea războiului pare puțin probabil în acest moment.” Ce înseamnă acest lucru pentru România? Într-un timp în care piețele financiare globale sunt agitate, autoritățile locale trebuie să fie pregătite pentru eventuale dificultăți în finanțare și pentru o posibilă creștere a povarilor fiscale necesare susținerii bugetului național.
Impactul războiului asupra inflației și prețurilor combustibililor
Un efect secundar vizibil al conflictului din Orientul Mijlociu se manifestă prin creșterea prețurilor la energie, un factor esențial pentru inflația din România. În prezent, prețul petrolului se situează în jurul valorii de 80 de dolari pe baril, însă experții avertizează că, dacă acesta ar depăși bariera de 100 de dolari, ar putea accentua semnificativ presiunile inflaționiste. La fel, prețurile la gaze naturale au crescut cu până la 70%, influențând direct costurile de producție ale electricității, care în mare parte în Europa este generată din gaze naturale.
Adrian Codirlașu remarcă: „Prețul barilului de 80 de dolari pe piețele internaționale de acum este o evoluție normală, putea fi chiar mai mare, dacă conflictul s-ar intensifica.” În același timp, el critică nivelul prețurilor din România, explicând că „rovinieta combustibililor este determinată de fiscalitate. Anul trecut, au fost multiple majorări de accize și TVA, și anul acesta s-au adăugat noi creșteri de taxe. În Statele Unite, prețul benzinei este la jumătate față de cel din România, datorită unui impozit mai mic.”
Perspective și riscuri pentru economia românească
Influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu, perspectivele pe termen mediu ale României devin tot mai incertе. Specialiștii ING Bank avertizează că, pe fondul evoluției conflictului, șansele de reducere a dobânzilor în politica monetară în luna mai sunt scăzute, mai ales având în vedere presiunea crescândă asupra leului. Actuala aversiune la risc a investitorilor a dus, pentru scurt timp, la depășirea pragului de 5,1 lei pentru un euro, însă cursul oficial al leului s-a menținut sub această limită, în condiții de volatilitate accentuată.
Rezultatele economice ale României pentru 2026 depind în mare măsură de durata și de intensitatea conflictului din Orientul Mijlociu. În timp ce piața recunoaște că situația ține de evoluțiile geopolitice, analiștii rămân prudenți, subliniind că orice escaladare semnificativă ar putea duce la o încetinire a creșterii economice și la noi provocări fiscale și valutare. În aceste condiții, perspectiva economică a României din acest an rămâne încordată, iar monitorizarea atentă a evoluțiilor geopolitice trebuie să fie prioritară pentru factorii de decizie.
