Regimul Iranului folosește tehnologie avansată de supraveghere pentru a monitoriza populația, într-o măsură fără precedent. Un raport recent dezvăluit de publicația franceză Le Monde, realizat în colaborare cu organizația Forbidden Stories, scoate la iveală modul în care autoritățile de la Teheran implementează un sistem de supraveghere de masă, exploatând software de recunoaștere facială de ultimă generație, cu implicații grave pentru dreptul la intimitate și libertate.
Recunoaștere facială de ultimă oră și „hărți sociale” digitale
La baza acestui sistem se află software-ul FindFace, dezvoltat de compania rusă NtechLab, specializată în soluții de identificare biometrică. Acesta poate analiza imagini sau clipuri video scoase de pe rețele sociale, camere CCTV, camere de luat vederi din spațiul public sau chiar din locuințe private. Capacitatea sa de a identifica o persoană dintr-o fotografie sau un fragment video în doar câteva secunde aduce autorităților iraniene un instrument extrem de puternic pentru monitorizarea rapidă a cetățenilor.
Conform experților, tehnologia permite crearea unor „profiluri individuale” și chiar hărți sociale complexe, fiind capabilă să analizeze conexiunile între diferite persoane și să redea, astfel, o rețea de relații. Această metodă se dovedește extrem de eficientă pentru identificarea și urmărirea cetățenilor în timp real, în orice context, fie în mulțimi, fie în mediul online. În plus, autoritățile pot accesa și bazele de date cu fotografii oficiale, precum cele din pașapoarte sau permise de conducere, pentru a crește acuratețea recunoașterii.
Contracte ascunse și lipsa trasabilității
Un aspect îngrijorător al acestei supravegheri de masă îl reprezintă complexitatea și opacitatea procesului de achiziție a tehnologiei. Documentele analizate indică faptul că statul iranian a utilizat companii intermediare pentru a ascunde detaliile contractelor, inclusiv două astfel de entități denumite generic „BPO”, care au achiziționat software-ul contra unor sume de milioane de riali. Acest mecanism al “furnizorilor de fațadă” îl face dificil pe oricine să urmărească cine și ce achiziționează, iar extrasele de contracte lipsesc cu desăvârșire din evidențe oficiale.
Ali, specialist în securitate digitală din Iran, explică situația: „Nu vor să rămână urme. Nu există înregistrări, nici evidențe. Toate aceste companii de fațadă colaborează între ele. Ministerul Informațiilor are propriile companii, Gărzile Revoluționare Islamice au propriile companii care fac diferite activități. Și ori de câte ori e nevoie, se ajută reciproc”. În acest mod, regimul iranian păstrează controlul absolut asupra fluxului de informații și cumpărărilor, în timp ce cetățenii rămân vulnerabili la acțiuni de supraveghere indiscriminată.
Supraveghere digitală și realitatea pe teren
Tehnologia de recunoaștere facială a fost deja folosită de autoritățile iraniene pentru a identifica rapid participanți la proteste, pentru a-i urmări în mediul online sau în spațiile publice. Nima Fatemi, cercetător iranian în domeniul supravegherii, confirmă: „În trecut, când voiau să facă față unui protest, trebuiau să trimită toate forțele pe stradă pentru a se ocupa de protestatari. Acum pot să înregistreze totul și să descarce videoclipurile de pe rețelele sociale, ca să identifice fiecare persoană și să o ridice mai târziu, când au resurse pentru interogatoriu”.
Autoritățile pot utiliza orice tip de cameră de supraveghere: de la cele din locuințe și magazine, până la camere din stațiile de metrou sau alte spații publice. În plus, acestea pot apela la bazele de date cu fotografii oficiale, pentru a completa identificarea persoanelor urmărite. Sistemul nu face discriminări și poate urmări activități de zi cu zi, oriunde s-ar afla cetățenii, într-o rețea de monitorizare care pare aproape inițial imposibil de întrerupt.
Efecte negative și perspectivele viitoare
Deși software-ul de recunoaștere facială nu este infailibil, și poate face greșeli, autoritățile par să nu fie preocupate de aceste erori, știind că orice imprecizie poate avea consecințe grave pentru oameni nevinovați. Experții susțin că „chiar dacă e lent, chiar dacă are defecte și erori, pot fi mulți oameni nevinovați prinși. Nu cred că pe autoritățile le preocupă dacă sistemul de recunoaștere facială a fost defectuos la momente diferite”.
Situația s-a complicat și mai mult după moartea liderului suprem Ali Khamenei, în 2022, care a dus la o intensificare a represiunii împotriva populației. Ali avertizează că „acum regimul luptă pentru supraviețuire și nu arată milă nimănui. Este mult mai greu pentru iranieni să se ridice acum împotriva aparatului de stat”.
Compania NtechLab, cunoscută pentru unul dintre cele mai avansate software-uri de recunoaștere facială din lume, a fost testată în timpul Cupei Mondiale din 2018, de către autoritățile ruse. Însă, odată cu implicarea în sistemele de securitate ale regimului iranian, și-a atras sancțiuni din partea Uniunii Europene și Statelor Unite, pentru sprijin în încălcarea drepturilor omului, inclusiv în cazul arestărilor arbitrare și suprimării opoziției. În acest context, viitorul supravegherii în Iran devine tot mai sumbru, fiind pentru mulți o amenințare constantă pentru libertate și drepturile fundamentale.
