Iurie Leancă își asumă responsabilitatea pentru frauda bancară
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că singurul lucru pe care îl regretă în legătură cu frauda bancară este că nu și-a dat demisia la timp. Declarația a fost făcută în cadrul unei ședințe de judecată dedicate procesului fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, în care Leancă a apărut ca martor al apărării. Afirmația sa a fost una fermă, iar tonul a reflectat o dorință de asumare a responsabilității în contextul complexității situației financiare de la acea vreme.
Leancă a subliniat că guvernul, în care a activat între mai 2013 și decembrie 2014, trebuia să vină cu soluții clare în ceea ce privește fraudarea sistemului bancar, iar discuțiile au început încă din iunie 2014. În opinia sa, „dimensiunea reală” a problemei era că statul nu trebuia să intervină într-o manieră atât de drastică, punând accent pe faptul că problemele cu băncile au fost deja evidente.
Acuzații și dileme
Deși Leancă a susținut că atacurile raider au început mai devreme decât se credea, a refuzat să ofere nume, lăsând deschisă posibila implicare a altor actori, atât din interiorul Republicii Moldova, cât și din afară. Fostul premier a declarat: „Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat în mare parte”, sugerând o rețea mai complexă de interese care au condus la criza bancară.
Cu toate acestea, avocații lui Plahotniuc, inclusiv Lucian Rogac, au susținut că Leancă nu a primit niciodată indicații directe din partea clienților politici și că multe dintre instituțiile responsabile de gestionarea sistemului bancar în acea perioadă erau asociate cu Partidul Liberal Democrat. „Dumnealui a comunicat instituțiile responsabile de gestionarea sistemului financiar bancar și respectiv partajarea conform componentelor”, a adăugat Rogac.
Opinie controversată din partea procurorului
Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a avut o reacție critică față de declarațiile lui Leancă, calificându-le ca fiind irelevante. Cernei a insistat că martorul nu a adus dovezi solide privind activitatea lui Plahotniuc sau a altor suspecți din dosar, accentuând că „a vorbit doar despre dumnealui, despre acțiunile post-factum”.
Contextul acestui proces este marcat de numeroase declarații contradictorii făcute de martori, inclusiv de Ion Sturzu și Artur Gherman, care au confirmat că nu au fost influențați de Plahotniuc, dar care au pus accent pe responsabilitatea Partidului Liberal Democrat, condus la acea vreme de Vlad Filat. Această direcție a acuzațiilor ridică întrebări asupra modului în care a fost gestionat sistemul bancar al Republicii Moldova.
Impactul asupra politicii și economiei
Investigația asupra fraudei bancare, cunoscută sub numele de „Cutia Neagră PLUS”, a relevat aspecte îngrijorătoare legate de criza din 2014, când Guvernul Leancă a fost presat să acorde garanții de stat pentru a evita un colaps financiar. Iurie Leancă, în încercarea de a explica circumstanțele, a afirmat că a acționat cu cea mai bună intenție: „Eu am vrut să mă asigur că toate ramurile puterii sunt la curent cu situația de criză profundă”.
După decizia de a oferi garanții, scurgerea banilor către Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a fost, de asemenea, subiect de discuții. Aceste evenimente au generat o avalanșă de reproșuri, cu Leancă fiind vizat și în alte scandaluri, inclusiv cel legat de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.
Astfel, situația se conturează complex, iar urmările acestei fraude se resimt și astăzi în rândul cetățenilor, care continuă să aștepte răspunsuri în legătură cu cei responsabili. Asemenea tumulturi reflectă nu doar o criză financiară, ci și o criză de încredere în instituțiile statului.
