Jane Fonda a participat vineri la o manifestație desfășurată în fața Centrului pentru Artă din Washington, pentru a susține libertatea de exprimare și a cere cetățenilor americani să-și recapete vocea în fața amenințărilor tot mai evidente ale autoritarismului. Actrița în vârstă de 88 de ani, cunoscută și pentru activismul său, a fost în mijlocul unui grup de aproximativ o sută de oameni, printre care jurnaliști, muzicieni și scriitori, într-un eveniment organizat de Comitetul pentru Primul Amendament.
Reacția autorităților și simbolistica locului
Locul ales pentru protest nu a fost întâmplător. În this case, scena a fost amplasată în fața Centrului Kennedy, un simbol al artei și culturii americane, dar care, recent, a devenit subiectul unor controverse. Președintele Donald Trump a preluat controlul asupra complexului, a adăugat numele său pe fațada de marmură și a anunțat planuri pentru renovări de doi ani, în timp ce numeroase personalități din domeniul artistic și cultural au acuzat deteriorarea valorilor democratice.
Fonda a criticat dur această mutare și a subliniat că, în realitate, Centrul a fost silențiat după ce artiștii au refuzat să se conformeze cerințelor ideologice. „Această cetate iubită a artei a devenit un simbol al ceea ce se întâmplă”, a spus actrița. „Este închis pentru reparatii, dar, de fapt, este o acoperire pentru o formă de cenzură și erodare a istoriei.”
Apelul la mobilizare și discursuri contestatare
În discursurile sale, Fonda a făcut apel la americani să „spargă tăcerea” și să se opună ascensiunii autoritarismului. Ea a reafirmat relevanța Comitetului pentru Primul Amendament, pe care l-a relansat anul trecut pentru a combate listele negre din Hollywood din timpul McCarthyismului, și a avertizat asupra pericolului de a permite ‘tiranilor’ să reducă la tăcere orice voce critică.
De altfel, evenimentul a fost marcat și de critici dure la adresa guvernului actual, în special privind atacurile asupra presei. Jurnaliști veterani precum Joy Reid și Jim Acosta au tras un semnal de alarmă, etichetând situația drept un regim, în care presa este sub presiune și control. Reid a subliniat că, dacă se comportă ca un regim, dacă se iau măsuri asemenea celei ale unei dictaturi, atunci și realitatea trebuie recunoscută în același mod.
Pericolul pentru libertatea de exprimare și cultura
Discuțiile despre cenzură au fost extinse și asupra problemelor din educație și cultură. Scriitoare precum Ann Patchett au reacționat vehement față de politicile de eliminare a titlurilor din bibliotecile școlare, în timp ce alții, precum Joan Baez, au vorbit despre riscul de a pierde libertatea de a reporta adevărul și a exprima opinia.
Baez, care a fost chiar la un pas să returneze distinsul său premiu de la Kennedy Center, a declarat: „Aceasta ar însemna să recunosc înfrângerea.” În loc de aceasta, artista a ales să continue lupta, alături de ceilalți participanți, pentru a proteja dreptul la exprimare și adevăr.
În același context, actorii Billy Porter, Griffin Dunne și Sam Waterston au interpretat pasaje din mărturia lui Paul Robeson din anchetele Consiliului pentru Activități Antiamericane, care a avut un impact devastator asupra carierei artistului negru, în epoca McCarthyismului. Waterston a trăit emoționant această comparație, spunând: „Ce se întâmplă la Centrul Kennedy nu e o simplă luptă de idei, ci o tentativă de a închide cultura, de a controla și de a distruge cine și ce are dreptul să se exprime.”
De altfel, Joan Baez a părăsit gândul de a returna premiul de la Kennedy Center, dar a spus că va continua să lupte pentru libertate și dreptate. Într-un moment emoționant, ea și Maggie Rogers au interpretat împreună cântece simbolice ale mișcărilor pentru drepturile civile, în semn de rezistență.
Impactul unui eveniment ce răzbate dincolo de protest
Gesturile și discursurile participanților au tras un semnal clar: libertatea de exprimare și cultura naționale nu trebuie să fie luate de-a gata, mai ales într-un moment în care, în ochii activiștilor, statul pare să se îndrepte spre un regim autoritar. Bătăliile pentru menținerea valorilor democratice și a pluralismului cultural sunt încă în curs, și nu vor înceta decât dacă publicul și elitele culturale vor rămâne vigilenți.
Protestul de vineri a devenit astfel o pledoarie pentru libertate și pentru neînfricare în fața oricăror încercări de cenzură, dar și un simbol al rezistenței artistice și civice în fața unor schimbări care pot amenința însăși fundamentul democrației americane.
Sursa: The Guardian
