Judecătorii români se confruntă cu critici acuzatorite de presa și opinia publică în ultimele luni, însă explicațiile și clarificările din interiorul sistemului judiciar relevă o imagine mai complexă a situației. Într-un recent interviu acordat emisiunii „Off the Record”, judecătorul CSM Claudiu Drăgușin a abordat tematica prescripției, o problemă veche și intens contestată, ce a devenit subiect de discuție largă după scandalurile de corupție și deciziile justiției din ultimii ani.
Prescripția, cauză și efect în scandalurile judiciare
Drăgușin a lansat o analiză onestă privind percepția publică și modul în care sistemul judiciar gestionează cazurile de corupție. Acesta susține că „toată retorica asta s-a descărcat în curtea judecătorilor. Imaginea publică a fost că judecătorii scapă corupții”, precizând, totodată, că vina nu poate fi imputată exclusiv magistraților. În opinia sa, responsabilitatea trebuie repartizată atât pe plan legislativ, cât și la nivelul probelor și al mediului politic.
El a adus în discuție o analiză preliminară aflată în curs de realizare la Consiliul Superior al Magistraturii, care urmărește să evalueze duratele în care un dosar rămâne la parchet, apoi la instanță. În opinia sa, aceste perioade influențează direct modul în care se aplică prescripția și, implicit, rezultatul final al cauzelor. „Și aici nu vreau să împart vina între procurori și judecători, pentru că sunt situații pe care trebuie să le analizezi punctual, să vezi unde e responsabilitatea”, a explicat Drăgușin. Acest proces analitic, însă, relevă și responsabilitatea întârziată a Parlamentului. „Există o responsabilitate majoră a Parlamentului, care a stat patru ani fără să modifice legislația privind prescripția”, a adăugat magistratul.
De ce prescripția rămâne o barieră: explicații și perspective
În discursul său, Drăgușin a evidențiat că problema nu este una simplă, ci una cu multiple fațete, unele dintre ele fiind legate de legislație interpretabilă, de proceduri și de complexitatea cauzelor penale. El a comparat situația din România cu cea din Italia, unde tot astfel a fost declanșată o dezbatere despre prescripție și despre modul în care sistemele juridice pot gestiona cazurile complicate. „La noi, discuția despre prescripție a fost foarte simplificată în spațiul public, aproape ca și cum judecătorii scapă corupții”, a concretizat judecătorul.
El a adăugat că în realitate există dosare care ajung în instanță cu foarte puțin timp înainte de a se produce prescripția, uneori chiar cu doar o săptămână înainte, ceea ce face dificilă un proces corect și în timp util. Apropierea termenului de prescripție nu indică neapărat intenția de fraudare a sistemului, ci mai degrabă evidențiază dificultățile administrative și logistica cu care se confruntă instanțele.
Implicarea politică și a sistemului legislativ, elemente cheie
Drăgușin subliniază că problema prescripției trebuie privită dincolo de simplele acuzații: „Problema e mult mai complicată, ori noi ne-am trezit cu un protest împotriva judecătorilor pentru deciziile pe care le dau.” În plus, el atrage atenția asupra rolului definitoriu al legislativului, care are datoria să adapteze și să creeze legi care să acopere aceste situații de impas procedural.
El a atras atenția și asupra faptului că, de multe ori, discuțiile din mediul public sunt abordate superficial, ignorând complexitatea dosarelor și a pregătirii judecătorilor, precum și dificultățile tehnice sau legislative. În acest context, este clar că sistemul judiciar are nevoie de reforme și de o legislație clarificată pentru a putea face față provocărilor.
În ultimele zile, reacțiile la presa și opinia publică continuă, însă perspectiva aparține celor care, din interior, încearcă să ofere o imagine mai realistă a procesului judiciar. În timp ce dezbaterea despre prescripție și criminalitatea organizată rămâne deschisă, mulți specialiști consideră că soluția nu constă în simple modificări legislative, ci în înțelegerea și reformarea profundă a întregului sistem judicial, responsabilitate care revine tuturor actorilor implicați.
