Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul reaprinderii inflației în zona euro, din cauza noului șoc energetic generat de închiderea Strâmtorii Hormuz. În același timp, Lagarde a solicitat guvernelor din Uniunea Europeană să adopte măsuri de sprijin fiscal țintite pentru a atenua efectele negative, avertizând asupra pericolelor asociate intervențiilor fiscale generalizate. Declarațiile au fost făcute la Berlin, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 75 de ani a Asociației Băncilor Germane.
Impactul noului șoc energetic
În discursul său, Lagarde a subliniat că actualul context economic este caracterizat de o succesiune de șocuri, de la pandemie și războiul din Ucraina până la criza energetică și creșterile tarifare. Acum, Europa se confruntă cu un nou factor de instabilitate: închiderea Strâmtorii Hormuz, considerată „cel mai important punct de strangulare energetică din lume”. BCE evaluează în prezent impactul acestui eveniment, care ar putea conduce la o creștere a prețurilor la energie și, implicit, la inflație.
Pierderea netă de petrol este estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, reprezentând circa 13% din consumul global. Deși piețele par să considere că perturbarea este temporară, Lagarde a avertizat că perspectivele rămân fragile și că scenarii mai grave nu pot fi excluse. Un aspect crucial pentru BCE este durata acestei perturbări și modul în care creșterea prețurilor la energie se va transmite în inflația generală.
Recomandări pentru politicile fiscale
Lagarde a insistat asupra necesității ca guvernele să adopte măsuri de sprijin fiscal bine definite. Ea a atras atenția asupra faptului că măsurile fiscale ample, precum plafonările sau reducerile generale de taxe, pot reduce inflația pe termen scurt, dar pot distorsiona semnalul de preț și, ulterior, pot prelungi presiunile inflaționiste. Președinta BCE a subliniat că măsurile trebuie să fie temporare și să vizeze, în special, protejarea gospodăriilor vulnerabile.
În opinia sa, sprijinul fiscal extins pe întreaga distribuție a veniturilor riscă să alimenteze cererea și să permită firmelor să transfere mai ușor costurile mai mari, ceea ce ar putea forța politica monetară să se înăsprească suplimentar. Lagarde a subliniat că lecția anului 2022 este clară: măsurile temporare, țintite și care mențin semnalul de preț pot proteja categoriile vulnerabile, fără a afecta stabilitatea financiară.
Rolul BCE în contextul actual
BCE monitorizează atent evoluțiile și, prin vocea lui Lagarde, reafirmă angajamentul de a menține stabilitatea prețurilor și de a readuce inflația la 2% pe termen mediu. Răspunsul de politică monetară va depinde de modul în care se vor manifesta cele două incertitudini majore: durata perturbării energetice și amploarea transmiterii acesteia în economie.
În finalul discursului, Christine Lagarde a subliniat că BCE va acționa în funcție de evoluția situației, menținând atenția asupra mandatului său de stabilitate a prețurilor.
Sursa: Economistul.ro
