Curtea Constituțională validează reforma pensiilor magistraților
Judecătorii Curții Constituționale a României au decis, miercuri, că legea ce modifică pensiile magistraților este constituțională, respingând astfel sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Legea, care prevede creșterea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiei de serviciu, a fost adoptată în urma unei asumări de răspundere de către guvernul condus de Ilie Bolojan.
Votul a fost strâns, cu 6 judecători în favoarea legii și 3 împotrivă. Aceasta va fi trimisă acum președintelui României, Klaus Iohannis, pentru promulgare, ceea ce ar putea marca un moment important în reformarea sistemului judiciar din România. Legea prevede ca pensia să fie echivalentă cu 70% din ultimul salariu net, în timp ce vârsta de pensionare va crește gradual, ajungând la 65 de ani până în 2042.
Controversele legii și reacția Înaltei Curți
Înainte de această decizie, ÎCCJ a solicitat Curții Constituționale să consulte Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la conformitatea modificărilor cu dreptul european. Judecătoarea Lia Savonea a subliniat că “o decizie pronunțată rapid, dar în absența unei clarificări esențiale, poate genera consecințe mult mai grave pe termen lung”. ÎCCJ argumentează că modificările pot afecta în mod discriminatoriu magistrații comparativ cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și că nu respectă principii fundamentale, precum proporționalitatea și securitatea juridică.
Reacții din partea politicienilor și a societății civile
Reacțiile la decizia CCR nu au întârziat să apară. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că “o decizie clară este necesară, pentru că românii așteaptă un răspuns de la instituțiile statului”. Aceasta reflectă tensiunile actuale în jurul reformelor din justiție, care au generat dezbateri aprinse în societatea românească.
Societatea civilă și diverse organizații profesionale au ridicat vocea împotriva acestei reforme, avertizând că va duce la instabilitate în sistemul judiciar și va afecta independența magistraților. “Regimul de pensionare propus poate crea o anxietate intensificată în rândul judecătorilor”, a declarat un reprezentant al unei asociații de magistrați.
Perspectivele viitoare și implicațiile reformei
Proiectul de lege este considerat un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind vital pentru deblocarea a 231 de milioane de euro din fondurile europene. Guvernul a subliniat importanța implementării acestor reforme pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.
Legea va permite, de asemenea, ca magistrații să se pensioneze anticipat, însă cu penalizări, lucru care a stârnit controverse suplimentare. Criticii acestui sistem susțin că va descuraja tinerii să intre în profesia de judecător sau procuror, iar cei deja aflați în sistem pot decide să plece, provocând astfel un deficit de personal.
Decizia Curții Constituționale a deschis un nou capitol în reformarea justiției românești. Rămâne de văzut cum va influența aceasta percepția publicului asupra sistemului judiciar și dacă marsul spre consolidarea statutului magistraților va continua fără obstacole.
