Conform Economica: Eșecul legii salarizării unitare: pîslaru acuză PSD pentru blocajul de 4 ani și jumătate
Negocierile pentru legea salarizării unitare au eşuat oficial, iar principalul vinovat indicat este Partidul Social Democrat (PSD). Ministrul interimar al Muncii, Dragoş PÎSLARU, a declarat că PSD, prin cele trei conduceri succesive ale Ministerului Muncii pe durata implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu a prezentat niciun proiect concret și nu a organizat consultări cu sindicatele și partenerii sociali. Aceste promisiuni, pe care PÎSLARU le consideră imposibil de onorat, au dus la blocarea reformei.
Promisiuni nerealiste și blocaj bugetar: istoricul eșecurilor
Dragoş PÎSLARU a preluat mandatul în aprilie și a subliniat complexitatea sarcinii de a aduce un proiect tehnic, nu politic, care să țină cont de constrângerile bugetare și angajamentul României pentru disciplină financiară. Ministrul a amintit de legea salarizării din 2017, care, în viziunea sa, a fost acceptată de sindicate sub presiunea PSD, cu un cost estimat la 50 de miliarde lei, deși un proiect anterior, mai realist, estima 32 de miliarde lei. Această lege ar fi trebuit să rezolve problemele de echitate, însă a fost implementată doar în proporție de 60%, generând noi inechități prin legi speciale și amendamente punctuale.
Potrivit lui PÎSLARU, PSD a transferat responsabilitatea, amânând discuțiile pe legea salarizării după alegerile din 2024. Ulterior, incapabil să gestioneze presiunea bugetară, partidul a lăsat în urmă un proiect nerealist, estimat la 15,5 miliarde lei, cu o valoare de referință de 4.325 lei, care depășea cu mult posibilitățile bugetare. În paralel, PSD a promis deja măriri în sectoarele educației și sănătății, însumând circa 9 miliarde lei și 5 miliarde lei, contribuind astfel la inflația așteptărilor salariale.
Dispute pe buget și manipulări sindicale: cifrele contradictorii
Ministrul interimar a explicat că, deși mandatul său nu a avut miză politică, implementarea jalonului PNRR era crucială. Proiectul inițial, cu un buget de 8 miliarde lei, a fost considerat insuficient pentru a acoperi inechitățile existente, mai ales după ce „așteptările sindicale” au depășit 27 de miliarde lei. O nouă propunere, cu un buget de 12,1 miliarde lei, a fost supusă aprobării Comisiei Europene, presupunând măsuri de reducere a cheltuielilor pentru compensare.
După evaluarea Moody’s, care a salvat România de retrogradarea la categoria „junk”, a intervenit o reconfigurare a abordării bugetare. Se impune încadrarea bugetului legii salarizării spre 10 miliarde lei, în loc de 12,1 miliarde lei. Astfel, educația primește 3,3 miliarde lei, iar sănătatea 2,9 miliarde lei, totalizând aproape jumătate din bugetul total propus. PÎSLARU a criticat atitudinea unora dintre liderii sindicali, care, în discuții directe, au invocat că nu îi interesează sursa banilor și că au deja acorduri cu diverse partide politice, considerând acest comportament o formă de șantaj.
Sectoare ignorate și amenințări financiare
Dragoş PÎSLARU a atras atenția asupra nepăsării față de categoriile de angajați publici cu sindicate mai puțin puternice, menționând personalul de execuție din cultură, afectat de creșterile proporțional mai mari din educație și de scăderea valorii de referință. El consideră că ar fi oportune amendamente pentru echilibrarea situației. Ministrul a respins ideea creșterii taxelor pentru a acoperi promisiunile salariale, ironizând alianța PSD-sindicate, în condițiile în care PSD critică acum măsurile fiscale la care a consimțit anterior. Eșecul legii salarizării, imputat PSD, înseamnă pierderea a 770 de milioane de euro nerambursabili din PNRR și ratarea unei reforme esențiale în sectorul public.
Sursa: Economica
