ICCJ solicită CCR să verifice legalitatea modificării pensiilor magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a decis să ceară Curții Constituționale a României (CCR) să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în privința modificărilor propuse de Guvernul Bolojan care vizează pensiile judecătorilor și procurorilor. Această solicitare survine cu o zi înaintea unei ședințe importante a CCR, care va aborda din nou subiectul pensiilor magistratilor, un subiect care a generat controverse și discuții aprinse în sistemul judiciar românesc.
Obiecții fundamentale vizavi de modificări
Într-un comunicat oficial, ICCJ subliniază că modificările propuse ar putea contraveni unor principii esențiale ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv proporționalitatea, egalitatea și securitatea juridică. „Dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile fundamentale relevante pentru evaluarea legalității reformelor ce privesc independența magistraților”, arată instanța supremă.
Demersul ICCJ include cinci obiecții semnificative. Curtea afirmă că noile reglementări ar putea conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii speciale, iar fundamentarea acestor modificări ar fi insuficientă. De asemenea, ICCJ avertizează că aceste schimbări ar putea afecta siguranța financiară a judecătorilor și ar perpetua instabilitatea legislativă, afectând astfel independența justiției.
Lia Savonea, președinta ICCJ, a contestat anterior proiectul de lege al Guvernului, afirmând că acesta „nu îndeplinește condițiile de transparență și de fundamentare clară care să permită o evaluare corectă a impactului său”. Această abordare subliniază preocupările majore cu privire la protejarea principiilor statului de drept.
O nouă rundă de discuții la CCR
Miercuri, 11 februarie, CCR va discuta din nou despre pensiile magistraților și se așteaptă ca decizia să fie amânată. Surse din cadrul CCR au dezvăluit că judecătorul Gheorghe Stan, numit la propunerea PSD, a intrat în concediu paternal, ceea ce ar putea complica procesul de deliberare. Această situație ridică întrebări cu privire la eficiența și celeritatea cu care sunt analizate astfel de propuneri sensibile.
Proiectul de lege, pentru care Ilie Bolojan a cerut asumarea răspunderii în Parlament, prevede o perioadă de tranziție extinsă de 15 ani pentru implementarea noilor reglementări. Aceasta ar presupune ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat până la 65 de ani, iar cuantumul pensiei de serviciu să fie limitat la 70% din ultima indemnizație netă. Astfel, magistrații vor beneficia de o pensie redusă comparativ cu actuala proporție de 80% din salariul brut.
Impactul asupra magistraților și justiției
Criticile legate de modificările propuse reflectă teme mai largi despre autonomia justiției în România. „Utilizarea mecanismului sesizării CJUE reprezintă o modalitate crucială de asigurare a interpretării unitare a dreptului european”, a transmis ICCJ, subliniind importanța cooperării între instanțele naționale și jurisprudența Uniunii Europene.
Această situație complicată, care implică atât aspecte juridice, cât și economice, se dovedește a fi o provocare majoră pentru magistrați, care se tem că reformele ar putea afecta nu doar veniturile lor, ci și integritatea întregului sistem judiciar românesc. De-a lungul acestei perioade de incertitudine, magistrații așteaptă cu interes deciziile pe care le va lua CCR, având în vedere că orice schimbare reglementară va avea implicații profunde asupra independenței justiției în România.
