O explozie a costurilor și o creștere lentă a vânzărilor pun presiune pe retailul alimentar european, potrivit unui raport recent. Cheltuielile generale pentru companiile din acest sector au atins cote maxime, afectând direct profitabilitatea. Perspectivele pentru următorii ani indică o nevoie stringentă de adaptare și eficientizare pentru supraviețuirea pe piață.
Costurile, o povară tot mai grea
Raportul „McKinsey State of Grocery Retail Europe 2026” arată că, în 2024, cheltuielile cu vânzarea, administrarea și alte activități specifice au ajuns la 19,7% din veniturile totale. Această valoare este cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât în 2022 și cu 1,6 puncte procentuale mai mare decât acum un deceniu. Acest avans pune o presiune semnificativă pe marjele de profit ale retailerilor.
Alexandre Kleis, partener la McKinsey Zurich, a subliniat că această situație este rezultatul cumulării mai multor factori. Inflația costurilor cu forța de muncă și creșterea prețurilor la energie contribuie la acest fenomen. De asemenea, o parte din inflația la nivelul veniturilor a revenit la normal în ultimii ani, însă costurile ridicate persistă. Potrivit lui Kleis, companiile care vor reuși să gestioneze eficient aceste costuri și să crească productivitatea vor avea un avantaj competitiv major.
Provocările volumelor vândute
Pe lângă problema costurilor, retailul alimentar european se confruntă cu o creștere lentă a volumelor vândute. Studiul estimează o creștere anuală compusă (CAGR) de doar 0,2% până în 2030. Această cifră este una extrem de scăzută pentru un sector cu o importanță economică majoră.
Creșteri mai semnificative se vor înregistra în Europa de Sud (0,5%) și Europa de Nord (0,4%), în timp ce Europa de Est, inclusiv România, se așteaptă la o scădere anuală de 0,3%. Un factor important care influențează această tendință este creșterea segmentului de food service, unde consumatorii aleg tot mai mult produse gata preparate, achiziționate în afara magazinelor alimentare.
Magazinele care au viitor
Studiul McKinsey analizează și evoluția diferitelor tipuri de magazine. Discounterii sunt așteptați să crească cu 5% anual, urmat de retail media, cu 20%, comerțul online (6,8%) și mărcile private, cu 4,4%. Aceste segmente par să aibă un viitor promițător.
În schimb, hypermarketurile sunt estimate să crească cu numai 1,1%, în timp ce magazinele alimentare vor avea creșteri de 1-2% pe segmentul non-food. Micii retaileri vor avea o creștere estimată de 2,5%, iar categoria produselor cu prețuri medii, o creștere de 1-2%. Kleis a concluzionat că discounterii, retail media, magazinele online și mărcile private vor juca un rol crucial în creșterea sectorului. În același timp, hipermarketurile și magazinele cu vânzări mai mici de 5 miliarde de euro ar putea înregistra creșteri sub nivelul pieței sau chiar un declin structural.
DIANA, un lanț de magazine alimentare, a inaugurat recent o nouă unitate în Târgu Cărbunești, ilustrând eforturile de expansiune în ciuda provocărilor din piață.
Sursa: Economica
