Mostrărilor recente privind pregătirea companiilor din România pentru Directiva de transparență salarială a Uniunii Europene relevă un grad alarming de neadaptare, cu aproape 75% dintre organizații riscând să nu fie conforme cu noile cerințe până la termenul limită din 7 iunie 2026

De ce mulți antreprenori nu sunt pregătiți pentru directivă

Până în prezent, o mare parte dintre firme nu au început procesul de adaptare pentru respectarea noii legislații europene. Deși informațiile despre obligațiile ce revin angajatorilor sunt disponibile, un număr important de companii admit că nu au încă stabilit măsuri concrete pentru conformare. În lipsa unor planuri clare, acestea riscă amenzi și penalități de imagine.

Specialiștii în resurse umane și legislație sustin că lipsa de cunoștințe a angajatorilor privind cerințele directivei contribuie la această stare de inactivitate. În același timp, multe organizații se confruntă cu dificultăți în adaptarea sistemelor interne de salarizare și de comunicare transparentă a salariilor, proces ce necesită investiții atât de timp, cât și de resurse financiare.

Un administrator de companie a spus că „mulți nu înțeleg încă amploarea schimbărilor și nu au bugete alocate pentru astfel de proiecte, sperând că legislația va întârzia sau va fi mai puțin strictă„. Această lipsă de proactivitate poate avea consecințe grave, inclusiv penalizări din partea autorităților competente.

Ce presupune de fapt directiva și impactul asupra mediului de business

Directiva de transparență salarială a Uniunii Europene prevede obligația companiilor de a divulga informații despre politica salarială și diferențele de remunerație dintre angajați, în funcție de gen și alte criterii. Obiectivul principal este reducerea diferențelor de salariu și creșterea echității în mediul profesional.

Pentru companiile autohtone, aceasta înseamnă nu doar ajustarea politicilor interne, ci și modificări la nivelul sistemelor informatice și al comunicării externe. În plus, firmele trebuie să creeze mecanisme pentru a răspunde solicitărilor angajaților privind salariile, într-un mod transparent și conform legislației europene.

Cel mai mare risc pentru mediul de afaceri din România este neconformitatea, ce poate duce la sancțiuni financiare, precum și la deteriorarea imaginii în fața potențialilor parteneri sau clienți. În condițiile în care majoritatea companiilor nu sunt complet pregătite, autoritățile sunt așteptate să intensifice controalele și să aplice sancțiuni în perioada următoare.

Un observator din piața de muncă afirmă că perioada de ajustare este foarte scurtă, în condițiile în care implementarea completă necesită schimbări în procese multiple, de la HR la IT. “Dacă nu se acționează prompt, multe companii vor fi nevoite să suporte consecințele legale și reputaționale”, a adăugat acesta.

Potrivit datelor oficiale, termenul de la 7 iunie 2026 se apropie rapid, iar până acum, doar o mică parte dintre firmele românești și-au luat angajamentul formal de a se conforma. În ultimele zile, autoritățile au anunțat că vor intensifica controalele și vor trimite notificări către companiile care își neglijează obligațiile. Rămâne de urmărit dacă mediul de afaceri din România va reuși să se adapteze la cerințele legislației europene în timp util, pentru a evita sancțiunile și a menține un climat de încredere și corectitudine.