Curtea de Conturi: Prejudicii de miliarde, rezultate minime în recuperare
În intervalul 2018-2024, Curtea de Conturi a României a identificat o pierdere de 6,8 miliarde de lei în cadrul companiilor de stat și al autorităților publice, dar a reușit să recupereze doar o fractiune infimă – 0,09%, adică șase milioane de lei. Aceasta constatare alarmantă ridică întrebări serioase cu privire la eficiența instituțională și la modalitatea în care banii publici sunt gestionați.
Datele obținute de jurnaliștii de la Public Record arată o activitate de audit care pare să se confrunte cu multiple obstacole. Curtea a trimis 529 de sesizări penale către parchetele din țară, dintre care doar 12 s-au transformat în procese active. Cele mai multe sesizări au fost clasate sau au fost pur și simplu uitate, lăsând în urma lor numeroase întrebări fără răspuns.
Controale tardive și clasări alarmante
Un exemplu concret al disfuncțiilor sistemului este cazul Primăriei Găgești, unde un prejudiciu de 140.000 de lei a fost descoperit în 2023, însă neregulile fuseseră semnalate încă din 2010. „Sesizările aveau sens doar ca act de conformitate instituțională”, afirmă Mario Bălulescu, avocat, subliniind faptul că eficiența acestor inițiative este extrem de scăzută.
De asemenea, aproape 50 de dosare au fost pierdute în sistemul judiciar, iar jumătate din cele 529 de sesizări s-au soldat cu clasarea. Din analiza situației, rezultă că multe dintre faptele ce fac obiectul anchetelor sunt vechi de 5-10 ani, iar șansele de condamnare sunt, în mod evident, afectate.
Frustrări la nivelul justiției
Datele adunate sugerează o stagnare semnificativă în procedurile de anchetă. De exemplu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor a început abia în 2025 investigarea a două dosare cu privire la Primăria Măstăcani, sesizări venite din partea Curții de Conturi încă din 2019. „Aceasta întârziere reflectă o gravă disfuncționalitate a Parchetului care ar putea atrage răspunderea penală”, afirmă Bălulescu.
În publicații anterioare, cazul primăriei din Slatina a fost o altă dovadă a ineficienței sistemului judiciar. Sesizată în 2018 pentru un prejudiciu de 4 milioane de lei, investigația a trecut prin mai multe etape, dar a ajuns, în final, la clasare, fără să fi fost restituit vreun leu din suma respectivă.
Legi favorabile impunității salariale
Problema devine și mai complicată în contextul celor patru legi adoptate din 2012 până în prezent, prin care angajații de stat au fost scutiți de la restituirea unor sumelor încadrate ca prejudicii. Aceste derogări legislative au fost ulterioare descoperirii abaterilor de către Curtea de Conturi și sugerează o complicitate venită din partea clasei politice.
„Este o formă de amnistie selectivă, care ajută nu doar angajații, ci și sistemul să evite un val de litigii”, afirmă Bălulescu. Astfel, legislația reflectă mai degrabă o îngrijorare pentru stabilitatea sectorului public decât o dorință genuină de a răspunde abuzurilor.
Pe fondul acestor nereguli, tăcerea fostului președinte al Curții de Conturi, Mihai Busuioc, și a succesoarei sale, Mirela Călugăreanu, ridică semne de întrebare. Întrebările adresate instituției privind monitorizarea sesizărilor penale au rămas fără răspuns, subliniind o lipsă de transparență și responsabilitate.
Ineficiența sistemului de control financiar continuă să antreneze o serie de probleme, lăsând în umbră efectele devastatoare ale fraudelor financiare asupra economiei naționale.
