Un medic chirurg dintr-un spital public din Sibiu a fost prins în flagrant în timp ce primea mită, într-un caz care scoate în evidență problemele persistente ale corupției în sistemul medical românesc. În urma unui flagrant organizat de autorități, medicul a fost surprins în timp ce încasa suma de 1.000 de lei, bani pretinși pentru a interveni în mod favorabil unui pacient. Incidentul a fost posibil în urma unui denunț făcut la Call Center-ul Anticorupție, semn că măsurile de combatere a corupției în sănătate, deși strict intenționate, continuă să fie vulnerabile.
Flagrantul și urmările judiciare
Potrivit informațiilor transmise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, ancheta a fost declanșată după primirea unei sesizări anonime, care semnala posibila intimidare sau mită practicate de către un medic chirurg. În urma verificărilor, anchetatorii au stabilit că medicul în cauză era implicat într-un sistem de corupție, unde oamenii legii suspectează că astfel de practici ar fi fost frecventate pentru a evita proceduri laborioase sau pentru a obține servicii medicale rapide și favorabile.
La data evenimentului, echipa de anchetă a montat un dispozitiv de înregistrare și a acționat rapid, reușind să surprindă medicul în timp ce primea suma de 1.000 de lei de la un denunțător, plângerea fiind făcută chiar cu câteva zile înainte. În cadrul perchezițiilor efectuate la sediul spitalului și în locuința medicului, s-au găsit și sume de bani, precum și documente care atestă posibilitatea unor practici similare în trecut.
Contextul sistemului medical și corupția endemică
Cazul de față adaugă încă un capitol într-un bilanț îngrijorător al corupției în domeniul sănătății din România, o problemă care, deși este recunoscută și declarată prioritar de către autorități, pare dificil de eradicat în totalitate. În ultimii ani, multiple anchete și incidente au evidențiat practici de luare de mită, gestionare defectuoasă sau corupție la nivel înalt în spitale și clinici publice.
Experții spun că un sistem în care profesioniștii medicali, care ar trebui să fie fasle pocnitori ai interesului public, devin ținta unor astfel de practici, nu poate garanta calitatea sau etica actului medical. La rândul său, participarea cetățenilor ca denunțători devine tot mai importantă, întrucât doar astfel se poate identifica și stopa aceste comportamente ilegale. În cazul de față, inițiativa unui cetățean a avut un impact decisiv în declanșarea anchetei.
Situația din sistemul public de sănătate și măsurile anticorupție
Autoritățile vamale și Corpul de control al Ministerului Sănătății au lansat programul „Zero Toleranță față de Corupție” în spitale, dar din cauza unor resurse insuficiente și a unei structuri birocratice încă gradate, aceste măsuri adesea se lovesc de obstacole. Problemele vechi și practici tradiționale persistă, iar cazuri precum cel de la Sibiu reamintesc necesitatea unor controale mai dure și a creării unui mediu de transparență totală.
Pe de altă parte, comunitățile medicale încearcă să-și regândească etica profesională, iar unele spitale au introdus sisteme moderne de monitorizare a activității medicilor, inclusiv sesizări anonime și verificări periodice. Cu toate acestea, lupta împotriva mitei rămâne un camp de front unde introducerea unor soluții tehnologice și educația civică trebuie să devină prioritatea numărul unu în sistem.
Următoarele etape și perspectivele
Momentan, medicul implicat în această afacere a fost pus sub acuzare și riscă sancțiuni penale, inclusiv pierderea dreptului de a profesa pe termen lung, dar ancheta continuă pentru a stabili dacă suma primită nu este doar un caz izolat, ci parte a unui sistem mai vast. Autoritățile susțin că vor intensifica controalele și că astfel de cazuri nu vor mai fi tolerate.
Este de așteptat ca la nivel național să fie intensificate campaniile de sensibilizare și măsurile disciplinare, într-un efort de a înlătura cultura mituirii din sănătate. În același timp, specialiștii atrag atenția că doar o abordare complexă, care să includă și reforme structurale aduse de schimbări legislative, educație și crearea unor mecanisme eficiente de monitorizare poate avea rezultate pe termen lung.
Până atunci, cazul de la Sibiu rămâne o amintire dureroasă a situației în care se află sistemul medical românesc, și un semnal de alarmă pentru toate autoritățile implicate.
