Este tot mai clar că inteligența artificială, deși promitește să revoluționeze accesul la informații medicale și să sprijine actul de diagnostic, încă mai are limitări semnificative. Recent, un studiu amplu realizat de cercetători din cadrul Universității Mount Sinai, din New York, a evidențiat atât beneficiile, cât și pericolele implicate în utilizarea chatboturilor de tip AI în domeniul sănătății, precum ChatGPT Health, lansat în ianuarie 2026.
AI-ul și răspunsurile în cazul urgențelor medicale
Până în prezent, platforma a fost folosită de peste 230 de milioane de utilizatori în fiecare săptămână, arată datele. Majoritatea solicitărilor sunt legate de verificarea siguranței alimentelor, gestionarea alergiilor sau recomandări pentru răceală. Cu toate acestea, în contextul urgențelor medicale, performanța AI-ului devine din ce în ce mai discutabilă.
Studiul a analizat 60 de scenarii clinice din 21 de specialități, constatând că, deși sistemul poate recunoaște situațiile evidente, precum accidente vasculare cerebrale sau reacții alergice severe, apar greșeli grave în interpretarea cazurilor mai complexe sau în cele care necesită decizii rapide. Într-un exemplu concret, sistemul a detectat corect primele semne ale insuficienței respiratorii în cazul unui pacient cu astm, dar a recomandat totuși să se aștepte și să nu se prezinte de urgență, lăsând orice griji în suspensie.
Această subevaluare a riscurilor poate avea consecințe serioase, mai ales dacă utilizatorii decid să se bazeze exclusiv pe răspunsurile unui chatbot în fața unor simptome grave. În orice situație, specialiștii în sănătate recomandă ca, în cazul unor simptome comparabile cu durere toracică, dificultăți de respirație sau modificări comportamentale suspecte, pacienții să solicite prompt ajutor profesional, fără a mai aștepta confirmarea din partea AI-ului.
Limitările în detectarea riscului de suicid și alte probleme
Un alt aspect critic analizat în studiu a fost reacția sistemului la menționarea gândurilor de auto-vătămare sau suicid. Trecutul acestor situații în sfârșit de complexe, în care răspunsurile trebuie să fie atât empatice, cât și orientative, arată în practică o situație de neadaptare a tehnologiei. Cercetătorii au constatat că, în mai multe cazuri, chatbotul nu afișează automat mesaje de tip „Help is available” sau nu direcționează utilizatorii către linii de criză. În unele cazuri grave, reacția a fost chiar mai slabă sau mai puțin relevantă decât în situații mai puțin critice.
Acest fapt ridică semne de întrebare cu privire la siguranța și etica folosirii AI în domeniul sănătății mentale. O abordare completă și sigură a astfel de cazuri trebuie să combine tehnologia cu intervenții umane, ceea ce, pentru moment, pare a fi un deziderat încă departe de realizare completă.
Ce urmează pentru AI-ul în sănătate?
Cercetătorii subliniază, însă, că aceste modele avansate de inteligență artificială nu trebuie abandonate, ci continuate să fie dezvoltate și optimizate. În opinia lor, ChatGPT și alte sisteme similare pot fi utile pentru informare și elucidarea unor aspecte generale ale sănătății, dar nu trebuie niciodată folosite ca înlocuitor pentru consultul medical profesional.
Potrivit specialiștilor, progresul tehnologic va face ca, în anii următori, aceste sisteme să devină mai precise și mai receptive, însă rezultatele finale vor depinde și de modul în care oamenii de știință și medicii vor integra AI-ul în procesul de diagnostic și tratament. În primul rând, însă, orice persoană cu simptome deosebit de grave trebuie să aibă ca prioritate consultarea de urgență a unui medic specialist, nu încrederea totală în răspunsurile unui chatbot.
Pe măsură ce industria tehnologică avansează, se așteaptă ca și sistemele AI dedicate sănătății să devină mai inteligente și mai sigure, dar momentul în care acestea vor putea înlocui în totalitate medicul rămâne încă departe. Pentru moment, rămâne recomandabil să folosim aceste unelte cu discernământ, ca un plus pentru informare, nu ca singurul mijloc de intervenție în fața urgențelor medicale.
