Rapsodul Domnica Trop, “privighetoarea” de la marginea lumii, a murit la 87 de ani
Rapsodul Domnica Trop, considerată una dintre cele mai reprezentative voci ale folclorului românesc, a decedat luni, la vârsta de 87 de ani. Originară din Izverna, Mehedinți, Trop a fost un simbol al muzicii tradiționale, prețuită atât de iubitorii de folclor, cât și de artiști de renume.
O viață dedicată cântecului popular
Născută în mijlocul munților Mehedințiului, Domnica Trop a dus o viață simplă, departe de agitația lumii moderne. În casa bătrânească, îmbrăcată în costume populare strămoșești, ea își povestea dragostea pentru muzică, spunând că “s-a născut cu cântecul pe buze”. Primele ei apariții pe scenă au fost la 27 de ani, având ocazia de a fi descoperită de marii artiști Maria Ciobanu și Ion Dolănescu.
„Acești mari artiști m-au dus la Festivalul Maria Tănase din Craiova, unde am primit un premiu special. De atunci am început să cutreier țara”, mărturisea Trop pentru AGERPRES, rememorând aceea perioadă care i-a marcat viața artistică.
Un repertoriu bogat, dar puține înregistrări
Repertoriul Domnicăi este un melanj de piese muzicale străvechi, multe dintre ele fiind împrumutate de la interpreți consacrați. Deși a avut puține discuri, cântecele ei au reușit să capteze atenția și inima publicului. Celebrele sale melodii, precum “Mărie, Mărie” și “Fire-al naibului de dor”, continuă să rezoneze în sufletele fanilor folclorului autentic.
„În ele se află sufletul neamului meu”, spunea Trop, evocând legătura profundă pe care o are cu muzica. Este o mărturie a valorii tradiției culturale românești, pe care ea o considera o comoară de neprețuit.
Distincții și recunoaștere postumă
De-a lungul carierei sale, Trop a fost onorată cu numeroase distincții, printre care titlul de Tezaur Uman Viu, acordat de Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Această recunoaștere a fost un omagiu adus muncii sale de a păstra cântecul popular autentic, specific Olteniei de sub munte.
„Eu nu am pretenție să fiu plătită, pentru că înlăuntrul meu sute de cântece îmi sunt zestre”, mărturisea cu melancolie. Cu fiecare notă cântată, Trop a transmis o parte din sufletul său, dar și din istoria satului românesc.
Declinarea rapsodului Domnica Trop lasă un gol imens în peisajul cultural românesc, iar moștenirea sa va continua să inspire generații viitoare. Viața și activitatea sa vor rămâne o dovadă a puterii muzicii populare, care, prin intermediul său, a reușit să treacă dincolo de timpuri și tradiții.
