Friedrich Merz: O greșeală strategică majoră în renunțarea la energia nucleară în Germania
Decizia de a închide centralele nucleare în Germania, inițiată de fostul cancelar Angela Merkel după dezastrul de la Fukushima din 2011, și-a dovedit a fi o greșeală strategică de proporții, declară acum Friedrich Merz, liderul Unionii Creștin-Democrate (CDU). Într-un interviu recent, politicianul a punctat că această decizie a avut consecințe financiare și energetice semnificative pentru țară, subliniind că tranzitia spre surse alternative de energie s-a dovedit a fi cea mai costisitoare din istorie.
Un pas controversat în politica energetică germană
Decizia de a ieși din nucleare a fost în mare măsură alimentată de temerile legate de siguranță, în special după accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. În acel moment, autoritățile și opinia publică au fost în mare parte favorabile opririi centralelor, considerând că această mișcare va aduce un statut de „energie curată” și sigură.
Însă, anii care au urmat au adus o serie de provocări pentru Germania, legate de securitatea aprovizionării și costurile tot mai mari ale tranziției energetice. Merz, unul dintre politicienii care critică acum decizia, susține că renunțarea la nuclear a fost, în esență, un compromis care s-a transformat în obstacol major pentru atingerea obiectivelor climatice și pentru asigurarea unei economii stabile și competitive.
„Renunțarea la energia nucleară a fost o greșeală strategică gravă. Acum întreprindem cea mai costisitoare tranziție energetică din întreaga lume”, afirmă Friedrich Merz. El subliniază faptul că înlocuirea centralelor nucleare cu alte surse – în principal energie regenerabilă, dar și gaze naturale – a crescut considerabil costurile pentru consumatori și pentru bugetul de stat al Germaniei.
Costurile uriașe ale tranziției energetice și impactul asupra consumatorilor
Tranziția către surse alternative de energie a implicat investiții uriașe în termene scurte și în infrastructură, dar și o dependență sporită de importurile de gaze naturale, majoritar din Rusia și Norvegia. Acest lucru a dus, în ultimii ani, la creșteri semnificative ale facturilor la electricitate și gaze pentru gospodării, dar și la provocări majore pentru industrie, afectând competitivitatea companiilor germane.
„Nu există nicio altă țară care să fi încercat o astfel de tranziție atât de rapid și cu asemenea costuri”, a adăugat Merz. Lipsa unei strategii clare și suficient de robuste pentru gestionarea acestor schimbări a lăsat Germania într-o poziție vulnerabilă pe scena energetică europeană și globală, în timp ce țelul de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045 pare din ce în ce mai greu de atins.
Contextul european și reacțiile la decizia Germaniei
Decizia germană de a-și închide centralele nucleare a fost, inițial, salutată de ecologiști și susținători ai energiei verzi. Însă, pe măsură ce prețurile la energie au explodat și criza energetică a lovit continentul, preocupările privind siguranța aprovizionării au crescut. Europa, încă dependenta de gazul rusesc, se află în alertă, iar criticile față de politica Germaniei s-au intensificat.
Friedrich Merz nu este primul politician german care solicită reevaluarea acestei decizii. În contextul actual, centrul discuției rămâne necesitatea de a găsi un echilibru între obiectivele ecologice și cele economice, precum și siguranța energetică a uneia dintre cele mai puternice economii europene. Totodată, perspectivele pentru viitorul energiei nucleare în Germania și în Uniunea Europeană rămân în continuare în discuție, pe fondul dezbaterii despre o posibilă reluare a proiectelor de reactore iar posibilitatea de a reveni asupra deciziei anterioare nu este exclusă în scenariile complexe ale politicii energetice.
