Începând cu 1 mai, călătoria cu metroul bucureștean va costa 7 lei, o creștere de 40% față de prețul actual de 5 lei. Aceasta este a doua majorare semnificativă în mai puțin de doi ani, după ce în ianuarie 2025, prețul a crescut de la 3 la 5 lei. Metrorex justifică scumpirea prin insuficiența subvențiilor primite de la bugetul de stat. Cu toate acestea, mulți se întreabă cât din deficitul financiar al operatorului este rezultatul propriei ineficiențe.
O scumpire justificată?
Metrorex a solicitat pentru anul 2026 o subvenție de 1,2 miliarde de lei de la Ministerul Transporturilor. A primit 761 de milioane de lei, adică 62% din suma cerută. Deficitul de finanțare rezultat, de peste 451 de milioane de lei, a fost folosit ca principal argument pentru majorarea tarifelor.
Noile tarife, conform proiectului de Ordin al ministrului transporturilor, vor fi: bilet unic 6,50 lei, față de 4,5 lei, abonament lunar 126 de lei (față de 90 de lei), și abonament anual 1.170 de lei (față de 810 de lei). Titlurile de transport comune Metrorex-STB vor fi, de asemenea, mai scumpe: o călătorie va ajunge la 7 lei, abonamentul lunar la 140 de lei, iar cel anual la 1.300 de lei. Compania estimează că majorarea va genera venituri suplimentare de circa 10,2 milioane de lei pe lună.
Ineficiența, o problemă majoră?
Contextul financiar al Metrorex este mai complex. Compania, cu aproximativ 5.000 de angajați, a bugetat cheltuieli cu personalul de peste 1 miliard de lei. Salariul mediu brut al unui angajat este de aproximativ 15.400 de lei pe lună, adică circa 9.000 de lei net.
Un aspect controversat este numărul angajaților responsabili exclusiv de vânzarea biletelor la ghișeu, respectiv 186. Costul lor anual este de aproximativ 35 de milioane de lei. Aceștia lucrează în paralel cu 269 de automate de vândut cartele, o platformă online pentru achiziția abonamentelor și turnicheți noi care permit plata directă cu cardul sau cu telefonul mobil.
Analistul economic Adrian Negrescu critică dur decizia, considerând-o „o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piața transporturilor de călători din România”. El adaugă că „călătorii se confruntă zilnic cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri majore”.
Reacțiile călătorilor și posibile soluții
Pe platforme online, dezbaterea este intensă. Utilizatorii critică supradimensionarea companiei și cheltuielile cu personalul. De asemenea, este pusă sub semnul întrebării subvenționarea din bani publici a unui serviciu care deservește exclusiv Bucureștiul.
Câțiva utilizatori au propus soluții concrete, precum reducerea posturilor redundante, extinderea contractelor de publicitate și introducerea abonamentelor corporate. Aceste măsuri ar putea genera venituri suplimentare fără a afecta în mod direct călătorii.
Tendința în marile sisteme de transport metropolitan din Europa este de a reduce interacțiunea cu personalul uman, în special în ceea ce privește vânzarea biletelor. Dacă Metrorex ar urma acest model, economiile ar putea fi semnificative.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Transporturilor, până la sfârșitul anului, vor fi demarate discuții cu privire la implementarea unor măsuri de eficientizare a activității companiei, în timp ce noile tarife intră în vigoare.
