Conform Descopera: Legătura neașteptată între microbiom și psihopatie
Noi cercetări sugerează o conexiune surprinzătoare între bacteriile prezente în organism și trăsăturile psihopatice. Un studiu publicat în revista Translational Psychiatry arată că anumite tipuri de microbi, din intestin și cavitatea bucală, ar putea influența manifestarea unor comportamente asociate cu psihopatia. Această descoperire deschide noi perspective biologice asupra acestor particularități de personalitate.
Până acum, se credea că modificările structurale din anumite zone ale creierului, precum cortexul prefrontal și cele temporo-limbice, explică în principal trăsăturile psihopatice. Acestea includ lipsa de empatie, tendințele antisociale, impulsivitatea și egoismul. Cu toate acestea, modelele neurocognitive tradiționale nu au reușit să ofere o explicație biologică completă. Echipa de cercetători, condusă de Carolina Costa de la Universitatea din Porto, Portugalia, a investigat rolul microbiomului.
Trei genuri bacteriene asociate cu trăsături psihopatice
Studiul a analizat date de la 200 de adulți sănătoși, care au completat chestionare despre trăsăturile psihopatice și au furnizat probe biologice: sânge, salivă și materii fecale. Analiza datelor a relevat că o abundență crescută a trei genuri bacteriene se corelează pozitiv cu scoruri mai mari la evaluările psihopatice. Acestea sunt Allisonella, Prevotella și Cloacibacillus evryensis.
Genul Allisonella este, în mod obișnuit, asociat cu inflamații în organism, iar inflamațiile sunt, la rândul lor, legate de anxietate și depresie. Prevotella a mai fost studiată în contextul tulburărilor neuropsihiatrice și se crede că ar putea influența modul în care procesăm emoțiile. În cazul Cloacibacillus evryensis, legătura ar putea fi explicată prin rolul său în producția de acid gama-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător crucial pentru controlul impulsurilor.
Un probiotic cu efect invers?
Pe de altă parte, o specie bacteriană din microbiomul oral, Treponema vincentii, a arătat o asociere negativă. Nivelurile mai ridicate ale acesteia au fost legate de markeri mai scăzuți ai psihopatiei. Cercetătorii subliniază că aceste descoperiri reprezintă corelații și nu demonstrează o relație de cauzalitate directă. Totuși, rezultatele indică o posibilă amprentă biologică.
În viitor, acești microbi și produșii lor metabolici ar putea fi utilizați ca biomarkeri pentru identificarea timpurie a persoanelor cu trăsături psihopatice în populația generală. Această nouă direcție de cercetare ar putea oferi instrumente valoroase pentru specialiștii din domeniul sănătății mintale.
Perspective viitoare pentru diagnostic și tratament
Descoperirea unei legături între microbiom și trăsăturile psihopatice ar putea revoluționa modul în care înțelegem și abordăm aceste particularități comportamentale. Studiul sugerează că intervențiile asupra microbiomului, fie prin dietă, fie prin probiotice specifice, ar putea, teoretic, influența aceste trăsături. Totuși, acest aspect necesită cercetări aprofundate pentru a stabili dacă o astfel de corecție este posibilă și eficientă.
Acumularea de cunoștințe despre rolul microbiomului în sănătatea mintală este în continuă creștere. Impactul bacteriilor intestinale asupra creierului și comportamentului este un domeniu de studiu intens, iar aceste noi rezultate extind acest orizont către aspecte mai complexe ale personalității umane.
Sursa: Descopera
