Bani mai puțini pentru sprijinul social în 2023: comunele și instituțiile sociale se confruntă cu o alocare insuficientă
Anul 2023 aduce pentru domeniul social o veste problematică, după ce Ministerul Muncii și Protecției Sociale a transmis oficial că bugetul alocat pentru acest sector este cu 7,5% mai mic față de cel din anul precedent. În condițiile în care nevoile populației, mai ales ale celor vulnerabili, au crescut alarmant în ultimele luni, această reducere aparent banală devine o problemă majoră pentru implementarea măsurilor de sprijin și protecție socială.
Comunicare oficială: Buget insuficient pentru măsuri de sprijin social
Într-o adresă oficială transmisă miercuri, 11 martie, către Ministerul Finanțelor, condus de ministrul Alexandru Nazare, reprezentanții Ministerului Muncii semnalează clar: „Alocările bugetare propuse pentru acest an sunt mai mici cu 7,5% decât execuția bugetară din anul trecut, infrastructura necesară implementării măsurilor sociale fiind astfel subfinanțată”. Astfel, reprezentanții ministerului aduc în discuție o anumită situație de criză în domeniu, în condițiile în care costurile pentru programe sociale și sprijin pentru categoriile defavorizate nu doar că au crescut, ci se află deja sub un plafon de reducere per totalul fondurilor alocate.
Această reducere semnificativă are ca efect direct imposibilitatea de a acoperi integral necesarul estimat pentru derularea Programelor naționale de sprijin social, cum ar fi alocațiile pentru persoanele vulnerabile, sprijinul pentru familiile tinere sau măsurile dedicate celor afectați de criza economică generată de pandemia de COVID-19 și de contextul internațional complicat. În aceste condiții, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de ajutorare riscă să fie amânată sau chiar abandonată, lucru care ar putea amplifica problemele sociale în rândul cetățenilor cei mai vulnerabili.
Contextul economic și social: mai multe provocări, mai puține fonduri
În ultimii ani, situația social-economică a României s-a complicat, agravându-se din cauza inflației, a creșterii prețurilor la energie și alimente, precum și a scăderii capacităților economice ale segmentelor cele mai afectate de criză. Numărul persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate a crescut doar în ultimele luni, iar presiunea pe sistemul de protecție socială este tot mai mare.
Guvernul a amintit în diverse rânduri că susține măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile, însă cu bugete restrânse, autoritățile sociale se confruntă cu dificultăți în asigurarea unui nivel adecvat al sprijinului. În plus, există temeri că reducerea fondurilor va conduce la blocarea unor proiecte importante de asistență, inclusiv la dificultăți în accesarea fondurilor europene pentru programe sociale.
Reacțiile și perspectivele
Reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale și criticii din domeniu atrag atenția că această alocare bugetară redusă va compromite grav eforturile de reducere a sărăciei și excluziunii sociale. Unele surse indică faptul că există deja solicitări pentru reevaluarea bugetelor și pentru suplimentarea fondurilor pentru a putea menține în parametri cei peste 100 de mii de beneficiari ai programelor sociale.
De partea sa, conducerea Ministerului Muncii semnalează că va urmări cu strictețe modul în care va fi utilizat bugetul și că va lucra pentru identificarea surselor suplimentare de finanțare dacă situația o impune, pentru a evita un colaps în implementarea măsurilor sociale. Între timp, cele mai îngrijorate rămân comunitățile cele mai vulnerabile, a căror soartă va depinde, în mare măsură, de modul în care vor fi mobilizate resursele și de capacitatea administrațiilor locale și centrale de a gestiona criza socială.
Într-un ansamblu mai larg, această situație reflectă, încă o dată, provocările majore cu care se confruntă guvernul, dar și nevoia acută de reforme și de alocări mai eficiente pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale. Rămâne de văzut dacă măsurile de ajustare vor aduce rezultatele scontate sau dacă, în continuare, criza socială va cere intervenții urgente și mai consistente din partea autorităților centrale.
