Actorii Teatrului Național din București protestează contra noii directive a Ministerului Culturii privind normarea programului de muncă
Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a fost scena, marți, pentru un protest spontan dar ferm din partea actorilor și personalului tehnic, nemulțumiți de un proiect pilot lansat de Ministerul Culturii. Inițiativa urmărește impunerea unor norme stricte asupra programului de lucru al artiștilor, prevedere care a stârnit reacții aprinse în rândul angajaților din domeniu, considerând că aceasta va amenința libertatea artistică și creativitatea.
Controversa normării timpului de muncă: o interpretare degradantă a profesionalismului artistic
Proiectul pilot, în viziunea ministerială, prevedea ca actorii să își ințializeze ziua de muncă la ora 8:00, fiind obligați să întocmească rapoarte zilnice despre orele efectiv petrecute în activitate. În timp ce reprezentanții ministerului susțin că este vorba despre o măsură de testare pentru a eficientiza managementul în instituții, criticii din domeniu consideră că această abordare riscă să reducă artiștii la simple cadre administrative.
Actorii din cadrul TNB au făcut front comun pentru a-și exprima opoziția, subliniind că această măsură “ucide creativitatea în cultură și îi transformă pe artiști în ‘scriitori de rapoarte zilnice'”. Într-un comunicat transmis în timpul protestului, aceștia au adăugat că „munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi”, deoarece implică mult mai mult decât timpul petrecut pe scenă, fiind vorba despre procesul de creație și consumul emoțional intens, greu de cuantificat în timp concret.
Protestul din fața Teatrului Național a început la ora 14:30, adunând personal artistic și tehnic, unii colegi din alte teatre arătându-și solidaritatea prin intervenții pe rețelele sociale. În sala de concert a instituției, actorii au scandat pentru drepturile lor și au transmis că această măsură ar putea avea consecințe grave asupra sănătății mentale și fizice a celor din breaslă, dar și asupra calității activităților artistice.
Ministerul revine și asigură că proiectul este doar o etapă de testare
La scurt timp după izbucnirea protestului, ministrul culturii, Demeter András István, a venit în fața criticilor pentru a explica poziția ministerului. El a menționat că forma actuală a proiectului este doar un experiment, care va dura 30 de zile și se va derula exclusiv în instituțiile subordonate ministerului. „Am acceptat propunerea venită din partea breslelor, căci autorii acestor instrucțiuni sunt voluntari din toată țara, care s-au oferit cu experiențele lor manageriale să producă aceste soluții”, a declarat oficialul.
Ministrul a subliniat că, după această perioadă de testare, se va evalua dacă măsurile trebuie păstrate, ajustate sau abandonate în totalitate. El a adăugat că aceste inițiative pot suferi modificări în funcție de rezultatele obținute și de consultările ulterioare cu reprezentanții domeniului artistic. În același timp, a menționat că măsura nu este obligatorie și că referințele la ea au fost doar în cadrul unui experiment controlat.
Implicarea comunității și perspectivă pe termen mediu
Reacțiile din partea comunității teatrale nu s-au lăsat așteptate: mai mulți reprezentanți ai teatrului din alte orașe și-au exprimat susținerea pentru actorii protestatari, subliniind riscul ca astfel de măsuri să devină o normă impusă pe termen lung, cu impact negativ asupra libertății de exprimare artistică. În timp ce discuțiile continuă, un lucru este clar: teatrul românesc se află într-o fază de adaptare, în care echilibrul între eficiență și creativitate va trebui găsit cu grijă.
Între timp, ministerul promite o reevaluare a proiectului, dar provocările prevalează: dacă măsura va fi implementată sau nu rămâne de văzut, însă cele întâmplate ar putea servi ca un semnal sănătos pentru autorități, clarificând că autonomia artistică nu trebuie să fie sacrifiată în numele unui management rigid. Iar dacă experiența va duce la ajustări sau la respingerea completă a proiectului, rămâne de urmărit, pentru că vremurile artistice ale României par a fi, din nou, în centrul unei dezbateri vie și necesară.
