România are potențialul de a mobiliza între 60 și 70 de miliarde de euro pentru revitalizarea economiei, dacă fondurile europene vor fi gestionate eficient și orientate spre atragerea investițiilor private. Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul unei conferințe de specialitate, unde s-a discutat despre modificarea modelului de finanțare europeană pentru perioada 2021-2027.
Un nou model de utilizare a fondurilor europene pentru investiții private
Potrivit ministrului, schimbarea fundamentală propusă și discutată în perioada recentă vizează transformarea modului în care sunt administrate și direcționate fondurile din UE. În loc să fie exclusive pentru proiecte publice sau infrastructură, fondurile vor fi folosite în principal pentru a stimula investițiile private, prin utilizarea unor instrumente financiare inovatoare.„Schimbarea modelului de finanțare, prin utilizarea unor instrumente financiare, ne poate ajuta să mobilizăm între 60 și 70 de miliarde de euro pentru economia României în următorul cadru financiar european,” a declarat Pîslaru.
Această strategie vine în contextul în care autoritățile europene și naționale caută soluții pentru a maximiza impactul fondurilor UE în economia locală, în condițiile în care volumul alocat pentru perioada 2021-2027 totalizează peste 80 de miliarde de euro, parte dintr-un pachet clar orientat spre dezvoltare și digitalizare. În plus, se intenționează ca aceste sume să fie folosite ca levere pentru atragerea investițiilor private, atât din surse naționale, cât și internaționale.
Importanța finanțării prin instrumente financiare pentru creșterea economică
Implementarea unor mecanisme financiare precum garanțiile, fondurile de capital de risc sau parteneriate public-private devine esențială în noul context. Acestea permit mobilizarea unor volume mai mari de capital, reducând riscurile asociate proiectelor și sporind atractivitatea pentru investitori. În plus, astfel de instrumente pot stimula creșterea de capital în sectoare strategice precum tehnologia, energia verde sau infrastructura de transport.
„Se va crea un cadru în care investițiile private vor fi facilit-ate, simplificate și sprijinite financiar pentru a aduce proiecte viabile și inovatoare în economie,” a subliniat Pîslaru. Această abordare vine ca o nevoie stringentă, având în vedere evoluția economică și provocările generate de criza post-pandemică, precum și de schimbările globale din domeniul investițiilor.
Ce înseamnă această schimbare pentru mediul de afaceri românesc
Pentru mediul de afaceri românesc, această direcție reprezintă o oportunitate semnificativă de a accesa surse de finanțare mai flexibile și mai eficiente. Întreprinderile pot beneficia de secțiuni ale fondurilor destinate sprijinirii startup-urilor, inovării și industriei verde, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor sectoare cheie ale economiei.
De asemenea, adoptarea unor astfel de instrumente financiare necesită și o schimbare de mentalitate din partea autorităților locale și regionale, precum și o mai mare responsabilizare în gestionarea fondurilor. În acest sens, se așteaptă ca planurile de implementare să fie elaborate în parteneriat cu sectorul privat, pentru a asigura eficiența și transparența.
Perspective și provocări pentru perioada următoare
Deși inițiativa de a orienta fondurile UE către atragerea investițiilor private este considerată un pas strategic important, implementarea ei nu va fi lipsită de provocări. Necesitatea unui cadru legal clar, a unor mecanisme de control eficiente și a unor parteneriate solide va fi crucială pentru a transforma această strategie în rezultate concrete.
În contextul actual, România își propune să devină mai atractivă pentru investitori, în timp ce autoritățile europene și naționale continuă să lucreze pentru a crea un mediu de afaceri mai stabil și mai inovator. Așteptările sunt ca, odată implementate, aceste măsuri să contribuie la transformarea țării într-un hub de investiții în regiune, facilitând creșterea economică și dezvoltarea sustenabilă pe termen lung.
