Europenii neolitici au încetat să construiască morminte megalitice complexe, un obicei răspândit în urmă cu peste 5.000 de ani. Un nou studiu sugerează că această schimbare bruscă ar putea fi legată de o prăbușire masivă a populației, posibil cauzată de o epidemie. Cercetările au fost publicate în revista Nature Ecology and Evolution.
Declinul neolitic: o dispariție misterioasă
Construcția mormintelor megalitice reprezenta o caracteristică definitorie a perioadei neolitice în Europa. Aceste structuri impunătoare, precum cele din Stonehenge, au necesitat o muncă considerabilă și o organizare socială complexă. Cu toate acestea, în jurul anului 3000 î.Hr., acest obicei a dispărut brusc. De-a lungul timpului, au fost propuse diverse explicații pentru această schimbare, de la schimbări climatice până la conflicte interne.
Un nou studiu, bazat pe analize genetice, oferă o perspectivă diferită. Cercetătorii au analizat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, lângă Paris. Rezultatele au arătat o schimbare majoră în compoziția genetică a populației. Mormântul a fost folosit în două faze distincte. Prima, între anii 3200 și 3100 î.Hr., a fost asociată cu indivizi de origine locală. A doua, începând cu anul 2900 î.Hr., a inclus persoane cu origini din Peninsula Iberică și sudul Franței.
„Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a declarat Frederik Seersholm, autorul studiului.
Schimbări culturale și posibile cauze
Pe lângă diferențele genetice, au fost observate și schimbări culturale în practicile funerare. În prima fază, corpurile erau așezate aliniate, în timp ce în a doua fază nu mai exista această aliniere. Aceste modificări sugerează o ruptură profundă în continuitatea culturală.
Cercetătorii au observat că, în prima fază, exista un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari. Această descoperire ar putea indica o mortalitate ridicată în rândul tinerilor, posibil din cauza unei catastrofe, precum război, foamete sau o epidemie. Mai mult, în rămășițele din prima fază au fost identificate urme de ADN ale unor agenți patogeni periculoși, precum Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă.
„Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a explicat cercetătorul Martin Sikora.
Un vid demografic și migrațiile ulterioare
Descoperirile confirmă amploarea declinului neolitic. Abandonarea construcției mormintelor megalitice a fost legată de o scădere masivă a populației în Europa. După o anumită perioadă, aceste morminte au fost reutilizate de alte culturi, care s-au extins în teritoriile rămase libere.
„Putem lua în calcul faptul că atât migrația dinspre Peninsula Iberică, cât și expansiunea din stepe au fost răspunsuri la declinul neolitic, deoarece scăderea populației a creat un vid demografic în care grupurile vecine au putut avansa”, concluzionează cercetătorii.
